Ministerul Economiei forțează crearea Agenției Naționale de Sănătate Publică. Deputații ripostează

Parlamentarii de la Chișinău au hotărât să ofere mai multe drepturi salariaților din Republica Moldova prin modificări la Codul Muncii. Aceștia au votat în prima lectură ca angajatorii să informeze salariații despre starea financiară a companiei în care lucrează. În forul legislativ s-a dezbătut problema alcoolismului din țară și s-a decis că acesta poate fi combătut prin interzicerea publicității. Viceministrul Economiei Vitalie Iurcu s-a făcut de rușine, încercând să apere un proiect de lege care ține de competența Ministerului Sănătății: crearea Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Vitalie Iurcu, viceministrul Economiei / sursă foto

Ședința din 6 iulie a început cu un minut de reculegere adus victimelor deportărilor. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 în cadrul operațiunii „IUG” de pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost deportate 35.796 de persoane.

Vladimir Voronin se leapădă de Stalin

După minutul de reculegere, fostul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin a amintit că sovieticii au deportat peste 10.000 de familii și a ironizat pe seama actualei guvernări.

„Noi am condamnat deportările staliniste și amintesc că atunci au fost deportate peste 10.000 de familii, dar actuala guvernare a deportat 200.000 de familii” – Vladimir Voronin, lider PCRM.

În replică, președintele Parlamentului, Andrian Candu, l-a întrebat pe Voronin dacă știe câți au plecat din Moldova în perioada de guvernare comunistă. La același subiect deputatul liberal Ion Apostol a spus că „nepoțeii celor care i-au deportat pe moldoveni mai sunt printre noi și au spart luminile de la Monumentul deportaților din fața Gării din Chișinău”.

Proiect din medicină, prezentat în premieră de Ministerul Economiei

Vitalie Iurcu, viceministrul Economiei, a prezentat proiectul de lege numărul 193, care prevede modificări la mai multe legi din domeniul ocrotirii sănătății. Documentul a fost introdus „în mod prioritar” pe ordinea de zi. Principala prevedere a proiectului de lege este crearea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică care absoarbe funcțiile de control de la mai multe instituții din sfera medicală – Centrul Național de Sănătate Publică, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Transplantului, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor. Este inexplicabil de ce un proiect de lege care acoperă în cea mai mare parte domeniul de sănătate publică a fost prezentat de către viceministrul Economiei, chiar dacă viceministrul Sănătății era prezentă la ședința de Parlament.

În prezentarea proiectului de lege Vitalie Iurcu a argumentat că agenția nou-creată „va fi singura agenție cu drept de agent constatator. Instituția va fi formată prin reorganizarea altor instituții cărora le sunt luate funcțiile de control”.

Parlamentarul Valeriu Ghilețchi l-a întrebat pe viceministru dacă se fac economii prin apariția acestei agenții. Iuricu a răspuns că vor fi economii la buget, deoarece se va optimiza personalul administrativ. Totuși, acesta nu a fost capabil să spună câte persoane vor fi angajate în noua structură, care vor fi statele de personal și cum va arăta organigrama noii agenției.

Rând pe rând, proiectul a fost criticat atât de parlamentarii din opoziție, cât și de deputați din coaliția de guvernare sau din Partidul Democrat. După ce președintele Parlamentului a ascultat opinia viceministrului Sănătății, a concluzionat: „Ne-ați băgat în ceață, chiar dacă sunt mai profan în acest domeniu”. Proiectul a fost scos de pe ordinea de zi după ce Marian Lupu a solicitat clarificări pe marginea acestuia.

Angajatorii, obligați să dezvăluie performanțele companiei

Deputații au votat, de asemenea, mai multe modificări la Codul muncii. Aceștia au introdus definițiile de „femeie gravidă”, „femeie care a născut de curând” și „femeie care alăptează”. În Codul muncii este introdusă interdicția de a munci pe timp de noapte pentru femeile care au născut de curând sau care alăptează. În lege s-a introdus și prevederea care interzice angajaților să renunțe la facilitățile oferite de Codul muncii, aceasta fiind o tentativă de a proteja angajații de presiunea angajatorilor.

Guvernul a propus și reglementări care obligă angajatorii să-și informeze angajații despre evoluția situației economice a firmei. Astfel, angajații vor trebui informați despre performanțele companiei în care muncesc și ce previziuni au managerii referitor la modul cum se va dezvolta firma. Modificările propuse Codului muncii au fost efectuate pentru a armoniza legislația națională cu directivele Uniunii Europene.

Majoritatea parlamentarilor au votat pentru această inițiativă în prima lectură.

Fără publicitate la vin?

Viceministrul Sănătății Liliana Iașan a prezentat un proiect de lege care interzice publicitatea la produsele ce conțin alcool. „Se interzice orice formă de publicitate a producției alcoolice, inclusiv prin intermediul surselor de radio și televiziune, presei scrise, rețelelor de internet, telefonice, telegrafice, serviciilor cinematografice și video, în interiorul sau pe mijloacele de transport public și pe trimiterile poștale”, se menționează în document.

Prin aceste interdicții Ministerul Sănătății speră să diminueze consumul de alcool în rândul tinerilor. Totuși, chiar dacă un articol interzice publicitatea, următorul articol din proiectul de lege enumeră un șir întreg de excepții de la prima prevedere, permițând de fapt publicitatea. Conform notei informative, în Republica Moldova se înregistrează 222 de decese la 100.000 de locuitori, iar această rată este una dintre cele mai mari din lume.


CITIȚI ȘI: În Moldova revin anii ’90 ai alcoolismului cronic. Raioanele unde băutura a băgat cei mai mulți moldoveni în pământ


Mai mulți parlamentari s-au arătat deranjați de faptul că se interzice publicitatea la vin, amintind că Republica Moldova se mândrește cu vinurile sale. Totuși, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege propus de Ministerul Sănătății.

La ședința Parlamentului din 6 iulie s-au înregistrat 93 deputați, dar la procedura de vot au participat 87.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *