Meniu Închide

Ministerul reunificării: Cum Parlamentul de la București va convinge Guvernul să pregătească unirea

Constantin Codreanu vrea să reprezinte românii din Republica Moldova în Parlamentul de la București. Acesta intenționează să obțină pentru moldoveni dreptul de a călători în România cu buletinul de identitate și promite să pună mai multă presiune pentru a anula taxele consulare în procesul de redobândire a cetățeniei române. Totuși, cel mai mare obiectiv este să convingă Guvernul României să creeze un minister al reunificării care să pregătească unirea Republicii Moldova cu România.

codreanu-1

Constantin Codreanu este probabil unul din puținii unioniști din Republica Moldova care este cumpătat în acțiuni și declarații, fără a reduce din intensitatea promovării unirii pe toate canalele posibile. Fraza cu care se laudă în zadar unii politicieni precum că luptă pentru românism „de 20 de ani” i se poate atribui fără dubii lui Codreanu: a manifestat mereu pentru păstrarea identității românești în stânga Prutului, a scris un blog despre România și Republica Moldova, a susținut acțiunile unioniste de orice fel, iar astăzi își dorește să ducă unirea din stradă în instituțiile de la București și Chișinău.

Candidat la parlamentarele din România

Constantin Codreanu va candida pentru un loc în Parlamentul României la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Acesta urmează să ceară voturile cetățenilor români din Republica Moldova, fiind desemnat de Partidul Mișcarea Populară din România primul pe lista pentru diaspora la Camera Deputaților.

Dle Codreanu, cei din Republica Moldova care vă cunosc, știu că sunteți un activist unionist și că deja v-ați implicat în politică pentru a promova reunirea Republicii Moldova cu România. Ce trebuie să știe cei care n-au auzit despre Constantin Codreanu?

Activitatea mea de până la implicarea în politică a însemnat exact același lucru pe care vreau să-l fac de acum încolo – militarea pentru un ideal sfânt al tuturor românilor. În acest scop, mi-am dedicat o parte considerabilă din ultimii ani în mod special, dar nu numai. Asta mă motivează. Despre partea mea profesională pot să vă spun că am fost implicat din mai multe posturi în diferite activități. Sunt la bază traducător, asta fac de peste 10 ani – traducător fie liber profesionist, fie prin contract cu organisme naționale și internaționale. Am lucrat și ca jurnalist, mai ales în ultimii ani. M-am implicat și în tot ceea ce înseamnă activitatea online – am colaborat cu diferite persoane care au dorit să-și dezvolte platforme de blogging sau tot ceea ce ține de Social Media.

Pe plan educațional, am o facultate de limbi și literaturi străine de la Universitatea din Bălți, care la acea vreme – și o pot recunoaște mulți – a fost cea mai bună în Republica Moldova. Avea și un decan pe măsură, un absolvent al Universității din Sorbona, dl Ion Manole. După aceasta mi-am continuat studiile la București. Am un master interdisciplinar pe care l-am făcut la Universitatea din București în colaborare cu Agenția Universitar Francofonă – am studiat acolo sociologie, antropologie, științe politice și istorie.

De ce ați ales să vă alăturați anume Partidului Mișcarea Populară?

PMP, așa cum scrie și în programul politic pe care îl are, este singura formațiune politică din România care militează deschis pentru reunirea celor două state românești. Nu puteam să am nicio altă opțiune politică, chiar dacă, trebuie să recunosc, au fost diferite propuneri. Le-am refuzat pe toate. PMP e singurul partid pe care l-am văzut că este în stare să-mi ofere acea platformă ca să lupt din postura de viitor deputat pentru reunire.

De ce alegerile parlamentare din România de pe 11 decembrie sunt importante pentru moldoveni?

Ele sunt extrem de importante pentru cei din Republica Moldova. Putem vorbi despre mai multe aspecte aici. Știm foarte bine cozile care se formează la secțiile de votare deschise în R. Moldova de fiecare dată, indiferent de tipul alegerilor. Să mergi la vot în cadrul alegerilor din România, organizate în R. Moldova, este un act de afirmare – tu îți afirmi apartenența la poporul român. Tocmai de aceea, niciodată în Republica Moldova n-am văzut acest fenomen, nici chiar în România nu există cazuri în care oamenii să stea 3, 4, 5 ore, așa cum am stat și eu de altfel cu diverse ocazii, la secțiile de votare din R. Moldova, pentru a putea să-și exercite un simplu vot.

Posibilitatea pe care o oferă tribuna parlamentară

Pentru cei din R. Moldova este importantă alegerea din 2016 pentru că ne apropiem de centenarul Marii Uniri. Trebuie să punem presiune pe clasa politică din România și din R. Moldova, să înțeleagă că a venit timpul să reedităm actul unirii de atunci (1918), mai ales în condițiile în care la București, de exemplu, instituțiile statului sunt încă destul de reticente față de acest proiect. Tocmai această posibilitate pe care mi-o va oferi tribuna de parlamentar vreau s-o exploatez maxim pentru a vorbi și la nivel național, dar mai ales la nivel internațional. Pentru că din păcate asistăm la diverse accidente – îmi aduc aminte de incidentul cu ambasadorul SUA în R. Moldova – când acești oameni fie nu cunosc, fie o fac din rea-voință și spun că „Moldova nu este România”, că proiectul unirii nu este unul fezabil. Or, noi, cei din R. Moldova care suntem deja aproape un milion de cetățeni români, care am reușit să ajungem de la 2% la 35% de unioniști declarați, trebuie să facem următorul pas – unii să se implice în politică de unde să facă presiuni asupra instituțiilor statului, iar alții să vină să ne ajută pe noi, cei care facem pasul spre politică, prin acest vot.

Dar faptul că voi face parte din Parlamentul României nu înseamnă că îmi iau lucrurile și mă mut la București. Dimpotrivă, vreau să stau cât mai mult în Republica Moldova și vreau să folosesc statutul pe care mi-l va oferi acest mandat de parlamentar pentru a vorbi oamenilor și a le spune foarte clar ce înseamnă unirea – salarii și pensii mai mari, protecție în fața Rusiei și o justiție corectă.

Pe lângă promovarea idealului unirii, care sunt trei lucruri pe care le promiteți românilor din R. Moldova ca să vă voteze? Ce inițiative legislative aveți în vedere în mandatul Dvs.?

Noi vrem ca odată ajunși în Parlament, în calitate de formațiune politică, să cerem Guvernului României să constituie un minister al reunificării după modelul care a existat în Germania sau cel din Coreea de Sud. Vrem ca acest minister, care să aibă un buget de 100 de milioane de euro, să fie o instituție funcțională care să se axeze pe relația cu Republica Moldova și care să transforme această relație din una de asistență în una de ajutor financiar care să nu însemne doar reabilitare de drumuri sau grădinițe, dar și proiecte concrete. Să avem bani românești care să producă alți bani românești.

Asistența identitară

Mai mult decât atât, este important ca toate aceste lucruri pe care le vom face să se concentreze pe comunitățile locale. Pentru că din păcate, atunci când banii merg prin intermediul Guvernului de la Chișinău se întâmplă niște lucruri mai puțin dorite: au loc abateri financiare sau acest ajutor se face pe condiționare politică.

În al doilea rând, ne dorim o asistență pe partea identitară. Este foarte bine că se organizează festivaluri, evenimente legate de marcarea anumitor date legate de neamul nostru românesc – e minunat. Dar dincolo de acest lucru, vrem ca să existe un proiect, o altă instituție subordonată ministerului reunificării – o agenție să zicem – care să se ocupe de aceasta. Spre exemplu, în R. Moldova sunt 3.000 de profesori de limba română. Nimeni din Guvernul României, din Președinția României nu le oferă niciun fel de asistență. Oamenii aceșia, mai ales în R. Moldova unde din păcate avem salariile pe care le avem sau pensiile pe care le avem – vorbesc în cunoștință de cauză, pentru că vin dintr-o familie de profesori – trebuie stimulați într-un fel sau altul. Același lucru trebuie să-l facem și cu profesorii de istorie. Să încercăm să identificăm modalități prin care să-i ajutăm și să suplinim această lipsă de interes.

„Vreau să fac pasul în politica din Moldova”

Există probleme ce țin de patrimoniul cultural românesc. Îmi amintesc de exemplu situația cimitirului de la Botanica. Recent, a fost Ziua Armatei Române și s-a văzut în ce hal este acesta. Mă simt indignat, dar în același timp nu am nicio putere să schimb lucrurile.

Dincolo de aceste inițiative, eu îmi doresc să fac pasul și în politica din Republica Moldova. Pentru că, oricât de comunist sună asta, frontul unirii trece prin ambele capitale și poate mai multă nevoie este aici decât acolo. Or, odată obținut acest statut la București voi putea influența lucrurile inclusiv în politica moldovenească. Pentru că vedem ce se întâmplă (în timpul discuției aflăm că Marian Lupu s-a retras din cursa electorală pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău – n.a.) – nu știu cum se simt alții, dar eu mă simt păcălit, amăgit, de 25 de ani aceleași discursuri: „Nu acum, dar data viitoare se întâmplă!”, „Nu acum, dar mai avem o șansă, cum vine Maia Sandu, s-a rezolvat”. Nu este adevărat – Republica Moldova este un stat eșuat care a existat în ultimii ani grație redevențelor venite din afara statului. Or, în 2015 aceste redevențe au scăzut cu 43%. este clară tendința oamenilor – își întregesc familiile pe oriunde în lume unde sunt plecați. Dincolo de orice, există niște statistici pe care nu le putem comenta decât așa cum sunt ele: niște statistici reci ale Fondului ONU pentru Populație care spune că patru oameni pe oră pleacă din R. Moldova.

Credeți că inițiativa privind crearea unui minister al reunificării va fi susținută la București?

Inițiativa nu este nouă. Ea a fost lansată în partea civică acum un an și noi am marșat pe lucrul acesta foarte clar atunci când am cerut un singur guvern la Chișinău și București, când era criza guvernamentală la Chișinău. Am cerut un minister al reîntregirii și o direcție națională în subordinea președintelui României care să se ocupe de exact aceeași problemă.

Și pe parcursul anului care au fost reacțiile?

Nicio reacție, din păcate. Este unul dintre lucrurile care m-au convins că trebuie să fac pasul spre politică. În fond, dacă stăm și ne gândim, marșurile unirii, proiectul media Unirea TV pe care l-am lansat, proiectul „Cunoaște-ți țara” și multe alte lucruri se întâmplă pentru ca în cele din urmă să influențăm politicul să ia decizii. Și atunci eu am spus foarte clar și le-am spus și foștilor mei colegi – de ce să nu facem pasul spre politică și să fim noi cei care decid, nu să așteptăm reacții din partea politicului care ne-a ignorat.

Totul s-a schimbat în momentul în care președintele Băsescu, singurul președinte al României care a vorbit despre reunire ca despre un proiect de țară, a lansat această ipoteză în spațiul public.

Apropo, Traian Băsescu a spus că vede unirea fără Transnistria. Care va fi misiunea acestui minister, dacă va fi creat?

Din păcate, ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană demonstrează că această regiune este ca o formă cancerigenă pentru Republica Moldova. Acolo au crescut generații care au în cap ideea că R. Moldova le este inamicul de moarte și că nu mai poate exista niciun fel de reconciliere între cele două maluri ale Nistrului. O demonstrează inclusiv exercițiile militare care au avut loc recent și care au mimat traversarea Nistrului. Niște gesturi care au menirea să transmită niște semnale clare pentru Chișinău.

Ce facem cu Transnistria?

Toată această poveste cu soluționarea conflictului transnstrean în care au fost implicate cele două părți nu a dus nicăieri decât la niște vizite de curtoazie și la niște discuții în Republica Moldova sau în afara acesteia. Nu trebuie să uităm de factorul „Rusia” – o Federație Rusă care își dorește în regiunea transnistreană un Kaliningrad 2 (…) Președintele Băsescu spune că nu putem avea o reîntregire cu Transnistria în cadrul Republicii Moldova și mai vorbește despre un lucru foarte important și anume despre românii care sunt în regiune, în număr destul de mare. În acest caz putem vorbi eventual despre un schimb de populații. Adică să-i aducem pe cetățenii români din regiunea transnistreană în viitoarea Românie reîntregită.

Eu sunt de părere că am putea găsi o soluție de mijloc. Ținând cont de faptul că regiunea transnistreană în prezent are schimburi economice mai mari cu UE decât cu Federația Rusă, ținând cont de ceea ce se întâmplă în FR – situația economică și faptul că nu prea mai are suficiente puteri ca să mai întrețină regiunea și se vede acest lucru în lipsa de bunăstare de la Tiraspol – noi putem încerca un dialog Moscova-Bruxelles-București în care să vorbim despre aceste lucruri, să vedem poziția Moscovei în acest dosar, pentru că poziția aceasta este foarte importantă. Noi n-am avut niciodată discuții cu Rusia: Nu i-a întrebat nimeni „Ce vreți dacă noi facem unirea, ce se întâmplă?”. Mai ales după acea declarație a lui Putin legată de revizuirea frontierelor, care a spus foarte clar că putem vorbi de aceste lucruri și în cazul Ucrainei, și în cazul României. Unii au interpretat foarte negativ acest lucru. Eu aș crede că poate fi și pozitiv, mai ales că a existat și poziția jurnalistului Maxim Șevciuk, un apropiat al lui Putin, care spunea foarte clar că în Republica Moldova există foarte mulți cetățeni care își doresc reunirea celor două state românești.

Putem vorbi despre scenariul existent în Cipru și anume: scoaterea armatei rusești din regiunea transnistreană și introducerea unei misiuni de observare civile ONU. Și după o perioadă de timp, să zicem 5 ani, să se organizeze un referendum pentru a vedea dacă oamenii vor să rămână în interiorul R. Moldova reîntregite cu România sau dacă vor să aibă o existență aparte. Este importantă și declarația separatiștilor transnistreni care au spus că nu sunt interesați de o colaborare cu cei din Luhansk și cei din Donețk, ci vor să aibă relații bune cu Ucraina.

Românii din R. Moldova așteaptă mai degrabă rezolvarea unor probleme concrete, mai mult decât discuții despre unire. Haideți să vorbim despre ele, din perspectiva funcției pentru care candidați. S-a vorbit mult despre construcția unor poduri peste Prut, nu doar la figurat. Nu s-a făcut nimic. De ce?

Nu s-a făcut nimic nici cu podurile, nu s-a prea făcut nici cu gazoductul, nu s-a prea făcut nici cu interconectarea energetică. Problema cea mare a fost de fiecare dată în partea moldovenească. Aici nu a existat suficientă voință în acest sens. Poeziile sunt bune, cântecele sunt bune, horele unirii sunt bune, dar haideți să vedem cum viața noastră să fie mai bună prin utilizarea reunirii, chiar dacă sună cinic. Trebuie să vorbim foarte pragmatic despre acest proiect.

Cu buletinul, în România?

Ceea ce îmi doresc în calitate de deputat este și o eventuală discuție care nu a mai fost purtată până acum, dar care a fost purtată tot de noi, unioniștii, acum câțiva ani și care a fost un lucru foarte clar și anume ca cetățenii români să poată veni în R. Moldova în baza buletinului de identitate. Îmi doresc foarte mult să inițiez o discuție și să promovez un eventual proiect de lege care să permită cetățenilor moldoveni care au doar buletinul de identitate să meargă în România. Cu siguranță nu va fi ușor, România este stat membru UE, dar dacă există suficientă voință putem discuta despre aceste lucruri.

codreanu-2

Mă întorc la importanța votului – ca să cerem toate acestea, este important ca noi să particpăm la guvernare, ca un partid unionist din România să vină la guvernare. Pentru că sunt niște lucruri pe care un parlamentar nu le poate face. În calitatea mea de parlamentar nu voi putea influența în vreun fel construcția de poduri – trebuie să recunosc acest lucru. Însă cu o prezență importantă în Guvernul României vom putea merge cu aceste inițiative către ministrul Transporturilor care să aibă discuții cu omologul său din Moldova, mai ales că în prezent avem în Guvernul de la Chișinău un ministru care este deschis pentru apropierea dintre cele două state românești.

Să zicem că podurile sunt mai greu de construit – e nevoie de materiale de construcție etc. Dar problema cozilor de la vamă e chiar atât de complicată? Aș spune că toate acțiunile raționale ale unioniștilor sunt date peste cap când un cetățean din R. Moldova pleacă în vacanță în România…

Sau când mulți dintre cetățenii din Europa revin acasă și stau într-un mod de neiertat la aceste cozi, adică stăm, că și eu stau. A existat un anunț la Chișinău, cred că acum vreo două luni, despre dechiderea unui post vamal comun la Cahul-Oancea, dar iarăși nu se întâmplă nimic.

Chișinăul nu face nimic ori există și la București rețineri?

Chiar nu cunosc de ce nu se face acest lucru, mai ales că nu este nimic imposibil. Înțeleg că există un standard impus de UE la frontierele sale. S-ar putea să fie un impediment, dar nu înțeleg de ce, dacă acest lucru e posibil pe partea cealaltă, între România și Ungaria. Cred că este nevoie de suficientă voință politică. Mă gândesc la faptul că oamenii care se află în funcții de conducere nu au treabă cu statul la vămi pentru că au scos pașaportul diplomatic, au trecut și nu simt pe propia piele aceste probleme.

Ce impedimente există astăzi pentru românii din R. Moldova care ar dori să-și deschidă afaceri în România și dacă aveți în vedere acest lucru?

Pe lângă acel minister al reunificării, vom avea și unul al diasporei. Ne dorim ca pentru cei plecați în diaspora să le creăm condiții ca să revină în România. Același lucru putem să-l facem și pentru cetățenii români din Republica Moldova – să intre în România cu propriile afaceri. Și în acest caz putem vorbi iarăși despre un fond de investiții – întotdeauna e vorba de bani. Marea problemă în România este corupția, chiar dacă aceasta începe să dispară încetul cu încetul, și traficul de influență. În acest caz, ceea ce putem face noi, fie pentru cei din diaspora, fie pentru cei din Republica Moldova, este să le oferim asistență juridică și o oarecare asigurare a faptului că nu vor avea de trecut prin aceste plăți neoficiale către diferiți oficiali.

Redobândirea cetățeniei române, un proces umilitor

Să nu uităm și altă problemă – redobândirea cetățeniei, care ar fi trebuit să nu existe deloc. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani – acest proces umilitor prin care am trecut și eu – este o problemă, ba mai mult ea s-a acutizat în ultimul timp din cauza taxelor consulare imense. Dacă este să calculăm cât te costă să-ți faci toate certificatele, toate drumurile dintr-o parte în alta, ajungem la o sumă care sperie, de vreo 500 de euro. Aceste taxe există în continuare. Noi ne dorim nu numai reducerea taxelor consulare, dar să le eliminăm, mai ales pentru cetățenii din Republica Moldova, dat fiind condițiile financiare pe care le avem.

Experții vorbesc despre interconectarea energetică agresivă între cele două țări ca un pas important în unificarea celor două țări. La Chișinău, se știe, nu se fac pași în sensul acesta pentru a nu supăra estul. La București cum se vede această chestiune?

La București se vede o lipsă de interes pentru această problemă. Chiar dacă din când în când se întâmplă declarații, nu se întâmplă nimic concret. Mai ales că lucrurile pot fi făcute într-un timp foarte scurt, mai ales că România a ajuns să aibă excedent de energie pe care o poate foarte ușor transfera către R. Moldova și, în ultimul timp, mai ales în condițiile în care R. Moldova plătește un preț imens pentru gazele care vin din Rusia. Pentru a schimba aceste lucruri trebuie să-i schimbăm pe cei care iau decizii.

Mă refer și la inițiativa unei interconectări monetare, pentru că, în fond, ăsta a fost primul și cel mai important pas care a dus cele două Germanii împreună. Atunci când ai o piață bancară comună, poți să vorbești și despre alte măsuri pe care poți să le iai.

Scriați într-un comentariu că „Dacă nu ducem Unirea din stradă în instituțiile statului român, ne va prinde centenarul Marii Uniri cu o mare dezamăgire”. Nu vă întreb cum poate fi dusă din stradă în instituții, dar cât timp va mai rămâne Unirea în stradă?

Eu totuși o să răspund cum poate fi dusă din stradă – prin ceea ce fac eu. Am fost până nu demult o voce a străzii unioniste și acum vreau să fiu o voce în Parlamentul României care să-i bată la cap atât pe colegii prezenți în acel parlament și pe colegii din Senat, cât și pe cei care vor face parte din Guvernul României. De aceea am ales să merg către un partid politic. Ideea de a candida independent, dincolo de faptul că este o egolatrie și un manifest pentru propria persoană, este un lucru care nu e deloc productiv. De unul singur nu vei schimba lucrurile. Or, eu fac parte dintr-o echipă puternică și sper să devină din ce în ce mai puternică și să fim din ce în ce mai mulți în poziții cheie ale statului român, ca să putem vorbi despre toate aceste probleme. Și nu doar vorbi, ci și soluționa.

Unirea va rămâne în stradă

Unirea va rămâne în stradă în continuare pentru că este nevoie de ea acolo. Este nevoie ca marșurile unioniste care au avut loc în ultimii 5 ani să continue. Bine, să nu continue așa cum s-a întâmplat la București cu acele incidente violente – a fost o greșeală; eu o regret din toate punctele de vedere, chiar dacă asta a ajutat să aducă unirea pe toate ecranele și peste tot în discuțiile de pe rețelele de socializare.

Chiar dacă voi ajunge deputat și voi trece la un alt statut, voi rămâne în continuare să încurajez toate acțiunile pe care le întreprind organizațiile non-guvernamentale în vederea reunirii, pentru că am făcut parte din aceste organizații, de acolo am pornit, prin ele am schimbat foarte multe lucruri. Doar că am înțeles că trebuie să facem pasul spre politică, pentru că în fond calea noastră este calea germană – unirea va fi votată în cele două parlamente.

Ce vom sărbători în 2018?

Legat de centenarul Marii Uniri, iarăși mă întorc la partea cu poezii și cântece. Guvernul României a constituit un departament special care să se ocupe de sărbătorirea Marii Uniri. Or, ce să sărbătorim noi în 2018 dacă țara noastră nu este întreagă? Nu avem ce sărbători. Trebuie, dimpotrivă, să punem mâna și să lucrăm și să pregătim reunirea.

Într-un alt comentariu atenționați că „socialiștii și plahotniuciștii” tremură la un simplu gând că Băsescu s-ar putea implica în viața politică de la Chișinău. Credeți că se va implica Băsescu în politica moldovenească sau cât de necesară e implicarea lui?

Constantin Codreanu și Traian Băsescu
Constantin Codreanu și Traian Băsescu

Băsescu deja s-a implicat în politica moldovenească din momentul în care a reușit în Republica Moldova să obțină niște victorii extrem de importante. Băsescu este cel mai bun politician român al ultimului deceniu, pe ambele maluri ale Prutului. Să ne amintim că la penultimele alegeri, atunci când a avut al doilea mandat, în Republica Moldova a obținut nu mai puțin de 92%.

Băsescu, în politica din Moldova

Dincolo de această implicare simbolică, mai nou, fostul președinte al României este și cetățean moldovean. El a acceptat să fie și președintele de onoare al organizației din Republica Moldova a Partidului Mișcarea Populară. Este doar un prim pas. Vă asigur că implicarea lui Traian Băsescu în politica din Republica Moldova nu se oprește aici.

Care va fi relația Bucureștiului cu Chișinăul dacă socialistul Igor Dodon devine președintele țării?

Cred că relația trebuie să rămâna una în continuare de, să-i zicem, prietenie formală. Dar Bucureștiul trebuie să înțeleagă că nu mai poate mima un dialog fără să condiționeze anumite lucruri. Venirea lui Dodon la cârma statului Republica Moldova poate avea mai multe consecințe. Pe de o parte, este o victorie a propagandei rusești și chiar dacă prerogativele președintelui nu s-au schimbat, deși s-a schimbat modul de alegere a acestuia, el va putea folosi tribuna prezidențială pentru a lansa mesaje. Or, atunci când ajungi șeful statului și lansezi mesaje pe interior, dar mai ales pe exterior, dăunezi extrem de mult oricărei idei de reunificare. Pe de altă parte, s-ar putea produce acel efect de coagulare a forțelor unioniste din Republica Moldova și România și, de ce nu, o poziție mai clară și mai puternică a Bucureștiului față de Republica Moldova pe tema reunirii.

Votanții lui Dodon vor înțelege că unirea e unica soluție

Igor Dodon, în calitatea sa de președinte nu va putea face mare lucru, dimpotrivă. Cetățenii moldoveni vor constata faptul că acest ultim strigăt al celor care vorbesc despre faptul că ne poate ajuta Moscova este doar un strigăt de disperare și starea economică, problemele social-demografice îi vor convinge că unirea este unica soluție.

Cât de mult va ajuta sau va încurca realizarea unirii, la nivel politic, dacă există mulți lideri cu același țel, dar care nu merg în aceeași direcție?

Noi, organizațiile non-guvernamentale, am încercat în vara acestui an să-i aducem la aceeași masă pe liderii politici – PNL, Dreapta, PL – și să discutăm despre un candidat comun. Am propus alegeri de tipul primaries, prin care un candidat să fie ales de cele trei partide plus ONG-urile, în mare parte reunite în ceea ce se cheamă „Sfatul Țării 2”. Din păcate, nu am avut parte de răspunsuri pozitive din partea tuturor acestor entități politice.

Unioniștii dispersați

Sincer să fiu, urmărind campania electorală din acest an din Republica Moldova mă bucuram totuși că la o dezbatere venea un concurent electoral care vobea despre unire, iar în altă parte era alt concurent electoral care vorbea iarăși despre unire. M-au bucurat materialele electorale care au existat în Republica Moldova pe care le-a avut președintele PL privind beneficiile unirii. Dna Guțu a avut diverse deplasări prin Republica Moldova sau în afara acesteia vorbind despre ideea unirii. Din acest punct de vedere, eu cred că este un lucru benefic faptul că există mai mulți poli politici care pot să transmită acest mesaj, legat de unire.

Probabil, totuși, ar trebui să recunoaștem că nu e tocmai bine că sunt dispersați acești concurenți. Nu de alta, dar noi suntem primii care spunem că „Unirea face puterea” și unirea ar fi făcut puterea și la nivel politic.

Nu în ultimul rând, așa cum spuneam, eu o să mă implic în politica din Republica Moldova. Am ambiția și vreau să cred că voi reuși să aduc la aceeași masă de discuții toate aceste forțe politice și să le propun ca în perspectiva alegerilor din 2018 să mergem împreună într-un bloc electoral comun cu care să atacăm aceste alegeri, mai ales dacă vom avea la conducerea Republicii Moldova un candidat deschis ostil ideii de reunire.

Dar nu există riscul ca personalitățile politice care, prin declarații, fapte, mai mult sau mai puțin, sunt compromise în spațiul public, să compromită și această idee, regăsindu-se la un loc?

Este un risc major. O să vedem la momentul oportun cu cine discutăm, ce facem în acest sens. Eu, totuși, sunt optimist. Poate, într-adevăr, liderii politci ar putea mai mult dăuna decât ajuta proiectului unionist. Dar îmi doresc să vină împreună chiar dacă și-au aruncat cuvinte grele, inclusiv în această campanie, chiar dacă am observat de mai multe ori că se băteau ei între ei decât să-și atace oponenții. Eu sper că vor înțelege și ei într-un final că unirea face puterea.

Vă mulțumesc pentru interviu.

4 Comments

  1. Pingback:Cum îi face Dodon mai puternici pe unioniști - moldNova

  2. Pingback:Ce a obținut deputatul român Eugen Tomac pentru românii din Republica Moldova în 4 ani - moldNova

  3. Pingback:FOTOREPORTAJ Traian Băsescu, la Chișinău: Există un document care ne permite să facem unirea - moldNova

  4. Pingback:Alegeri parlamentare în România. Unde și cum vor vota românii din Republica Moldova - moldNova

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.