Moldovenii plecați la muncă nu intenționează să participe la alegerea președintelui, deoarece sunt dezamagiți, nu au încredere în clasa politică de la Chișinău și în general sunt dezinteresați de alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Politica din Republica Moldova este ignorată de cetățenii din afara granițelor, deoarece aceștia nu mai cred în promisiuni false.

Diaspora din Italia își caută în continuare de griji, este decepționată și nu vor să audă de nimeni, iar cei care mai urmăresc noutățile politice de la Chișinău sunt total dezamăgiți. „Nu cred că este o manifestare de iresponsabilitate față de Patria-mamă, cred că este efectul dezgustător al mișcărilor clasei politice din Moldova. Moldovenii nu mai cred! O groază de candidați care vin cu promisiuni pe care știu că nu le vor putea îndeplini niciodată. În țara noastră, ca să ai un cuvânt de spus, ca și președinte al țării, trebuie să ai forțe politice în Parlament care să te susțină. În Moldova deciziile politice le ia oricine, numai nu cei care-s în funcții, iar cetățenii asistă tăcuți la acest spectacol și speră că nu vor fi puși să plătească biletul. Ei nici nu bănuiesc că deja au fost jecmăniți de tot și de toate și mai speră că va veni o zi frumoasă când vor reveni în țară, dar nu-i așteaptă nimeni. Și cei rămași sunt puși pe ducă. Despre ce fel de alegeri vorbim?”, se întreabă Alexandru Cazacu, președintele asociației „Dor” din orașul Parma, Italia.

11219558_472373356260540_335381369972479873_o
Alexandru Cazacu din Italia. FOTO: Arhivă personală

Dezamăgire totală după eșecul alianței

Tot de la conaționalii din orașul Parma, am aflat că mulți moldoveni nu vor să meargă la vot și nu se vor implica în oraganizarea scrutinului din octombrie. „Majoritatea sunt foarte pasivi și nu vor participa la alegeri. În anul 2009, chiar dacă erau deschise puține secții de votare, au fost cu autocarul la Roma, s-au mobilizat toți. Acum toți se concentrează la viața de aici și nu se mai gândesc la reîntoarcerea în Moldova”, mărturisește Ludmila Furtună care lucrează medic anestezist în Italia. Victoria Ionel din Lisabona îmi spune că „niciodată nu a văzut atâta îngrijorare și deznădejde în ochii moldovenilor din Portugalia când vine vorba de alegerile prezidențiale. Aceștia au primit prea multe dezamăgiri electorale, mai ales în ultimele scrutine”. Nici la Geneva lucrurile nu stau mai bine, aici lumea este demotivată și indiferentă. Cei din Varșovia compară alegerile prezidențiale cu cele parlamentare. „Spre deosebire de alegerile parlamentare, când moldovenii din diasporă au pornit dezbateri pe platforme online, iar în Varșovia s-au organizat și o serie de evenimente de îndemnare a alegătorilor de a merge la vot, acum, se pare, diaspora polonă nu prea mai crede. Nu prea crede nici în alegeri nici în rezultatul lor”, spune Teodor Ajder din Varșovia.

Distanța mare, prezență la vot mică

Referitor la deschiderea secțiilor de votare și cât de activ vor vota moldovenii, am aflat că orașele Montreal, Toronto şi Ottawa din Canada sunt pregătite pentru alegeri, spune Ala Mândâcanu, care menționează că nu a avut plângeri și lumea își exercită dreptul la vot liber și nestingherit. Moldoveanca Maria Jomir-Flores amintește că orice vot contează, motiv pentru care cheamă toți moldovenii stabiliți în Elveția să se prezinte la vot. „În Elveția ar trebui să fie deschise 3 secții de votare: în orașele Zurich, Lugano și Geneva. Deocamdată avem doar o secție de votare la sediul misiunii diplomatice de la Geneva. Trebuie sa-i motivăm cumva pe conaționali să voteze. Există distanță între aceste cantoane și prezența la vot va fi mică de tot”, menționează femeia care este stabilită la Geneva de 20 de ani.

10406670_1044790012213077_4061864807735050680_n
Maria Jomir-Flores stabilită în Elveţia. FOTO: Arhivă personală

Secții de vot fără alegători

Chiar dacă autoritățile de la Chișinău au deschis un număr mai mare de secții de votare în Italia, acestea s-ar putea să fie goale, pentru că oamenii vor boicota alegerile. „La alegerile precedente moldovenii din diasporă au fost foarte activi. La ușile secțiilor de vot erau cozi și pe ploaie și pe glod. Oamenii veneau de la sute de kilometri să voteze, pentru că mai aveau o speranță. Iată, că de prin 2009 încoace, politicienii noștri ne-au demonstrat că ei păru-și schimbă, dar năravul – ba. Presimt o absență totală a diasporei la acest scrutin. Nu, nu e o indiferență. E ultimul mod de a protesta!”, afirmă Alexandru Cazacu, moldovean stabilit în Italia.

Moldovenii de la Paris discută intens alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Aceștia întreabă tot mai des și insistent pentru cine să voteze, spune Vitalie Vovc, care enumără „trei factori care ar putea influența negativ prezența la vot: până în prezent nu e clar în baza căror acte va fi permis cetățenilor să voteze. În 2009, 2010 și 2014 au fost acceptate și pașapoartele expirate. Numărul cetățenilor care nu au pașaportul moldovenesc valabil este foarte mare, iar deciziile autorităților de la Chișinău se lasă așteptate. Dacă nu se va permite să se voteze în aceleași condiții ca la scrutinele precedente, un număr considerabil de cetățeni vor fi lipsiți de dreptul la vot. Lipsa de cumunicare activă din partea autorităților din Moldova despre procesul și modalitățile de vot în străinătate. La mai puțin de o lună până la scrutin e strigător la cer. Evenimentele din Moldova și felul în care au fost ele mediatizate au creat, la fel ca și în țară, o stare de lehamite, o reacție de genul «toți sunt la fel», ceea ce ar putea influența numărul de alegători prezenți la urne în mai puțin de 25 de zile. Dar aici nu putem decât să presupunem. S-ar putea ca efectul să fie diametral opus”.

12800264_10207767181890242_4903103969043488138_n
Vitalie Vovc stabilit la Paris. FOTO: Arhivă personală

CEC nu permite votarea cu actele expirate

Președinta asociației Moldova AID din statul Philadelhpia, Elena Dragalin, confirmă că „anul acesta numărul secțiilor de votare este puțin mai mare, în schimb restricțiile impuse în privința actelor, în baza cărora se poate vota, au scăzut considerabil șansele de a avea același număr de votanți. Nu se mai poate vota în baza buletinului, cum o fac cetățenii în Moldova și nici în baza pașaportului expirat, cum s-a practicat data trecută, astfel un număr mare de persoane nu vor putea să-și exercite dreptul la vot. Când la Congresul al VII-lea al Diasporei din august 2016, a fost adresată această întrebare reprezentanților de la CEC, răspunsul a fost, ca așa este legea. Întrebarea pentru cine a fost făcută legea, dacă nu ține cont de posibilitățile și drepturile unui număr considerabil de persoane și dacă nu contravine Constituției, a rămas fără răspuns. Dreptul la libera circulație a cetățenilor Republicii Moldova este garantat în Articolul 27 al Constituției. Cetățenii din diasporă ar trebui să aiba aceleași drepturi ca și cetățenii de acasă. Și aici mă adresez și solicit în public Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova explicația, de ce cetățenii din diasporă sunt lipsiți de dreptul de a vota în baza buletinului, în timp ce cei din țară votează anume așa? Sperăm că această încălcare a drepturilor cetățenilor cu domiciliul în străinătate să fie eliminată cât mai curând ca la 30 octombrie să se poată vota și în baza buletinului. Mă adresez și Curții Constituționale a Republicii Moldova să clarifice dacă prin această decizie a CEC-ului sunt sau nu încălcate drepturile cetățenilor din diasporă”, declară Dragalin din SUA.

14390663_10154626900606907_7856825791785390940_n
Ala Mândâcanu împreună cu membrii comunității din Montreal şi Ottawa. FOTO: Arhivă personală

Profesionalism, transparență și implicare

Cetățenii Republicii Moldova își vor alege în această toamnă un președinte, după 15 ani în care șeful statului a fost ales de parlament. Atribuțiile președintelui rămân aceleași, ale unui șef de republică parlamentară, chiar dacă este ales de popor, iar mulți nu cunosc obligațiile președintelui scrise în Constituție. Oamenii plecați în străinătate așteaptă un președinte independent, care să-și ia deciziile în funcție de propriile convingeri și în funcție de interesele cetățenilor săi, susține Vitalie Vovc de la Paris.

Elena Dragalin din statul Philadelphia, SUA, ar alege candidatul care ar putea fi busola societății în următorii patru ani. Iar Sergiu Bliuc de la Londra, își dorește „un președinte care să-l țină spatele, deoarece are multe de făcut și de înfruntat. Nu păpușă. Până la urmă e nevoie de un președinte”. Cei din Lisabona așteaptă de la șeful statului mai multă implicare, profesionalism și transparență.

Ala Mândâcanu prevede mai multe probleme decât beneficii de la schimbările făcute de Curtea Constituțională, deoarece își amintește foarte bine ce conflicte au fost între președinte și parlament în 1995-2000. Credeți că acum va fi altfel? Modul de alegere a guvernării nu schimbă nimic, dacă sistemul rămâne același. Să vedem, diaspora va avea un cuvânt de spus în turul doi. Atunci vom vedea ce avem de ales”, amintește președinta comunității moldovenilor din Quebec.

1 comentariu

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*