Chișinăul și Tiraspolul au fortificat la Viena, în cadrul unei noi runde de negocieri în format 5+2, cele patru înțelegeri protocolare asupra cărora s-a convenit la 25 noiembrie la Tighina. Este vorba despre asigurarea funcționalității nestingherite a școlilor românești din stânga Nistrului, apostilarea diplomelor transnistrene, asigurarea accesului la terenurile agricole din Dubăsari pentru fermierii moldoveni și restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului. Despre o soluționare politică a conflictului nu se vorbește nimic, iar OSCE spune că important sunt problemele sociale. Statutul Transnistriei va deveni, posibil, temă de discuții în cadrul președinției Italiei din 2018 la OSCE sau a Slovaciei în 2019.

tiraspol-lenin
Clădirea așa-numitului soviet suprem din Tiraspol. FOTO: Sandu Tarlev

Cele patru puncte importante și cum limba română l-a iritat pe Ignatiev

Pe 28 noiembrie, în sediul OSCE de la Viena a avut loc o conferință de presă în care au fost prezentate ultimele progrese pe platforma tratativelor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. Anunțat inițial ca un briefing, evenimentul a fost de fapt o conferință, cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, pe marginea cărora putem să tragem anumite concluzii despre evoluția negocierilor.

Primul dintre reprezentanții politici în reglementarea transnistreană a vorbit Gheorge Bălan, vicepremierul pentru Reintegrare. Acesta a declarat că va vorbi în limba română, deși gazdele i-au mulțumit în debutul conferinței pentru faptul că va vorbi în limba rusă, limba de lucru în cadrul tratativelor în format 5+2. Limba română l-a iritat vădit pe Vitali Ignatiev, care a început să-i explice ceva, gesticulând, lui Michael Scanlan, Ambasadorul OSCE la Chișinău, care se afla în dreapta sa. Bălan a trecut la subiect: „După mai mulți ani de stagnare în cadrul reglementării transnistrene, au fost identificate soluții viabile pentru problemele cu care se confruntă populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Mă refer la restabilirea legăturii telefonice care urmează să fie realizată pe ambele maluri ale Nistrului, la nivel de telefonie fixă și mobilă. Ne referim la oferirea posibilității tinerilor din Transnistria să-și apostileze diplomele de studii, pentru a beneficia de programele europene de studii. Au fost soluționate și problemele stringente cu care se confruntă școlile cu predare în grafie latină, este vorba despre chiria exagerată și prețul serviciilor comunale. Un alt subiect important se referă la accesul fermierilor la terenurile agricole din raionul Dubăsari. Sper că în decursul a 60 de zile țăranii din acest raion să poată să utilizeze pe deplin loturile”, a declarat Gheorghe Bălan care a declarat că un pas simbolic a fost și deschiderea podului de la Gura Bâcului – Bâcioc.

Toate aceste demersuri, în opinia lui Gheorghe Bălan, au fost posibile datorită deschiderii și bunăvoinței autorităților moldovenești. Urmare a soluționării acestor subiecte, procesul de negocieri ar trebui să ducă spre discuții privind elaborarea unui statut juridic special pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova.

Ignatiev îl apostrofează pe Bălan

Vitali Ignatiev, reprezentant politic al Tiraspolului, așa-numit ministru de externe, a vorbit în limba rusă, deoarece „limba oficială de negocieri în formatul 5+2 este limba rusă”. Ignatiev l-a atenționat pe colegul său, Gheorge Bălan, că ar trebui să fie „mai atent și mai corect în folosirea formulărilor care se întrebuințează în cadrul negocierilor”. Ignatiev a mulțumit tuturor participanților și a menționat că înțelegerile trebuie atinse pe marginea tuturor subiectelor care se regăsesc în Protocolul de la Berlin semnat în 2016. Este vorba despre implementarea unui mecanism care ar permite transportului din Transnistria să participe în circulația internațională. Acest mecanism ar urma să funcționeze începând cu luna februarie 2018.

Ignatiev a mai vorbit și despre implementarea punctelor 5 și 6 ale Protocolului de la Berlin care se referă la problema dosarelor penale, problema liberei circulații și cea a garantării implementării deciziilor care sunt atinse în cadrul negocierilor. Ignatiev nu a pierdut ocazia să se plângă pe instaurarea controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk.

După semnarea deciziei protocolare de la Viena, contractele de chirie cu școlile românești din Transntria vor fi semnate pentru zece ani înainte și nu pentru fiecare an calendaristic aparte. S-a stabilit și necesitatea reducerea sumei chiriei la un preț simbolic. Aceste sume vor fi stabilite la elaborarea contractelor.

Referindu-se la circulația transportului transnistrean, Ignatiev a spus că acest mecanism trebuie implementat în asemenea mod încât șoferii din Transnistria să nu fie nevoiți să meargă la Chișinău pentru perfectarea anumitor acte, totodată nu trebuie impuse taxe în acest sens.

Krasnoselski: Nu poate fi statut pentru Transnistria acolo unde este limba română

La întrebarea cu privire la statutul special al Transnitriei în cadrul Republicii Moldova, nu au răspuns reprezentanții politici în negocieri, ci ambasadorul Wolf Dietrich Heim, reprezentantul special al OSCE pentru problema transnistreană. Acesta a declarat că prioritar acum este rezolvarea problemelor de ordin social. Această problemă ar putea deveni prerogativă pentru președinția Italiei sau Slovaciei la OSCE din anii următori.

Referindu-se la ideea de apropiere a celor două maluri, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că atât timp cât la Chișinău se vorbește limba română, iar în Transnistria limba moldovenească, reintegrarea nu va fi posibilă. Reglementarea politică a conflictului transnistrean nu poate fi atinsă din cauza acțiunilor consecvente ale Chișinăului de a introduce în Constituție limba română ca limbă de stat în Republica Moldova.

„Oficial, în Transnistria funcţionează trei limbi: rusa, moldoveneasca şi ucraineana. Mai mult ca atât, limba moldovenească şi-a păstrat grafia chirilică, în timp ce pe partea cealaltă a Nistrului, grafia a trecut demult la cea latină. Pentru transnistreni problemele legate de limbă sunt foarte sensibile. De aceea, orice tentativă a Chişinăului de a introduce în Constituţie limba română provoacă neplăcere”, a declarat Krasnoselskii pentru Izvestia.

2 comentarii

    1. Și cum crezi de ce nu s e mișca trupele ruștiinTiraspol? cuiva asta ii convine, care vrea o țara statalistă, ăsta este Dodon anume el a declarat, la un post de televiziune din Rusia, că Republica Moldova trebuie să fie o federaţie, iar soldaţii ruşi trebuie să rămână în continuare în Transnistria. Federalizarea Republicii Moldova este scenariul prevăzut de „planul Kozak”, propus de ruși pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Asta ar însemna că autoritățile separatiste de la Tiraspol vor putea influența politica internă și externă a Republicii Moldova.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*