22
feb.
2017

Noi reguli de pregătire a profesorilor în Moldova: Ministerul Educației vrea să revină la practica de până la anul 2005

Guvernul a respins ideea Ministerului Educației de a aproba un nou nomenclator privind pregătirea profesorilor pentru gimnazii și licee, pentru că instituția nu a răspuns criticilor aduse în ajun. Mai mulți experți și decani i-au acuzat pe cei de la Educație de lipsă de transparență și de intenția ministerului de a lichida specialităţile prin care sunt pregătiţi profesorii, acuzații respinse de autorități.

Lilia Gajam, profesoară de Arta Plastică la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Chișinău FOTO: Sandu Tarlev

Astfel, cei de la Educație vor să oblige tinerii care studiază specilitățile înrudite cu disciplinele școlare – matematică, istorie, fizică etc. – să învețe cu un an mai mult pentru a primi calificativul de profesor. În același timp, documentul este criticat de mai mulți experți. În același timp, decanii Universității de Stat din Moldova au redactat o analiză în care precizează că Ministerul Educației vrea să revină la prevederile normative care au existat înainte de anul 2005 și în baza cărora a funcționat sistemul învățământului din țară. Aceștia au găsit doar avantaje pentru proiectul propus de minister, criticând nomenclatorul în vigoare.

Ce vrea să modifice Ministerul Educației

Ministerul Educației a elaborat un nou Nomenclator al domeniilor de formare profesională în învățământul superior, prin care se propune ca viitoarele cadre didactice să fie formate timp de 4 ani, în loc de 3 cum este în prezent: 3 ani pentru cunoașterea temeinică a disciplinei și 1 an pentru modulul psihopedagogic. Printre modificările propuse se mai numără două domenii fundamentale ale ştiinţei, culturii şi tehnicii (Business, administrare și drept și Tehnologii informaționale și comunicații), nouă domenii generale de studiu (Filologie, Business și administrare, Științe chimice, Științe biologice, Științe ale mediului, Științe fizice, Matematică și statistică, Tehnologii informaționale și comunicații, Silvicultură) și 12 domenii de formare profesională, printre care: Biochimie; Dezvoltarea şi analiza produselor program şi a aplicaţiilor software; Asistenţă medicală şi moaşe; Terapie şi reabilitare; Minerit şi extracţii; Tehnologii de protecţie a mediului etc. De asemenea, au fost incluse 25 de programe noi de studii în care vor fi pregătiți specialiști în Optometrie, Criminologie şi ştiinţe penale, Proiectarea de produs, Fiziokinetoterapie şi recuperare, Ingineria software, Reţele şi software de telecomunicaţii etc.

Formarea profesorilor, mai atractivă?

Corina Fusu, ministrul Educației FOTO Sandu Tarlev

Totodată, Ministerul Educației crede că noul nomenclator nu exclude domeniul Formarea profesorilor, ci îl completează și îl îmbunătățește „cu scopul de a-l face mai atractiv pentru practicieni”. Autoritățile prevăd că acest lucru va influența pozitiv asupra sporirii calității și relevanței sistemului educațional. Astfel, acest lucru înseamnă că studenții care vor urma modulul psihopedagogic – iar dacă documentul va fi aprobat în următoarele ședințe ale Guvernului, atunci acesta va fi obligatoriu – vor putea obține două calificări: licențiat în disciplină și profesor de disciplina respectivă. Cei de la Ministerul Educației spun că această prevedere le va permite absolvenților să se angajeze în instituțiile de învățământ general.

Argumentele Ministerului Educației

Autorii proiectului argumentează necesitatea aprobării acestor modificări prin „transformările semnificative” înregistrate pe piața muncii din Republica Moldova, inclusiv prin reducerea locurilor de muncă din țară. „Acesta este raționamentul principal pentru a renunța la dispersarea acelorași specialități/programe de studii din domeniile de Formarea profesorilor, Științe umaniste, Științe exacte și Științe ale naturii din Nomenclatorul actual și abordarea integrată a acestora, cu includerea obligatorie a modului psihopedagogic”, explică ministerul în nota argumentativă a prioectului de hotărâre de guvern. Această soluție ar fi fost sugerată și de experți europeni, precizează instituția, dar nu oferă vreun nume.

În același timp, ministerul recunoaște că astfel se va reveni la reglementarea normativă anterioară actualului Nomenclator al domeniilor de formare profesională, aprobat printr-o lege în Parlament în iulie 2005. Cu alte cuvinte, pregătirea psihopedagogică pentru studenții care învață la oricare din specialitățile ce au legături cu disciplinele școlare să devină obligatorie, iar tinerii absolvenți să obțină calificarea complexă de istoric, profesor de istorie sau chimist, profesor de chimie, spre exemplu.

Chiar dacă autoritatea insistă ca pregătirea viitorilor dascăli să se prelungească cu un an, aceasta menționează că implementarea acestei reforme nu va costa nimic.

O singură diplomă și două specialități

Absolvenți ai Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” FOTO Facebook/Absolvent

În aceeași notă de argumentare a Ministerul Educației se menționează că prin implementarea noului Nomenclator se urmărește gestionarea mai eficientă a resurselor financiare și umane de către instituțiile de învățământ superior. Totodată, se va înlesni procesul de armonizare a actelor de studii eliberate de către instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova cu documentele educaționale europene și se vor oferi noi domenii de formare profesională tinerilor. Prin urmare, studenții vor obține o singură diplomă universitară în două specialităţi.

Universitățile pot rămâne fără specialități care pregătesc profesori?

Documentul privind noul Nomenclator a ajuns pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de miercuri, 22 februarie, iar acest lucru a nemulțumit mai multe persoane, care s-au arătat indignate de conținutul acestuia – care ar fi altul decât cel discutat în dezbateri publice.

Veaceslav Ioniță, expert economic în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, împreună cu un grup de profesori au calificat într-o conferință de presă intenția Ministerului Educației drept o tentativă de a lichida sistemul de pregătire a profesorilor pentru gimnazii și licee. „Riscăm să nu mai avem în universitățile noastre specialități care pregătesc profesori”, a menționat Ioniță.

Un document discriminatoriu

În contrast cu afirmațiile ministerului precum că documentul corespunde standardelor europene, Alexandra Barbăneagră, prorector pentru activitatea didactică din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a afirmat că acest Nomenclator încălcă flagrant documentele internaționale UNESCO și Codul Educației. „Clasificarea internațională standard a educației stipulează expres în documentele sale că domeniul 14 – Științe ale educației – realizează pregătirea și în programul Formarea profesorilor. Același document, în articolul 28, stipulează că programele de formare a cadrelor didactice focusate pe pregătirea într-un domeniu concret trebuie calificate drept programe de formare a profesorilor și aceste programe trebuiesc diferențiate de programele de formare într-un domeniu concret. Astfel, persoana care este instruită în programul Științe ale educației, deci viitorul profesor, va avea cu totul altă instruire, vor fi formate cu totul alte competențe, dar și calificare în comparație cu alt program ce are ca scop formarea cercetătorilor”, a explicat Barbăneagră.

Totodată, prorectorul UPS „Ion Creangă” crede că acest document este unul discriminatoriu, pentru că promovează ideea obligativității – studenții din alt domeniu vor fi obligați ca timp de un an să facă modulul psihopedagogic: „Oare este nevoie ca un tânăr să facă un an modulul psihopedagogic, cu toate că el aspiră și vrea să fie chimist, fizician, istoric etc. Are oare statul Republica Moldova mijloace suficiente pentru a finanța această pregătire?”.

Cheltuieli vor fi mai mari

Chiar dacă Ministerul Educației susține că nu vor fi necesare cheltuieli suplimentare și, astfel, oferă mai multe posibilități tinerilor de a se angaja în câmpul muncii, academicianul Mitrofan Ciobanu susține contrariul. „E un fals că nu sunt necesare resurse financiare. Dacă noi mărim durata studiilor cu un an, acest lucru înseamnă că timp de un an trebuie să cheltuim în plus. Va fi micșorat numărul de studenți, pentru a nu avea cheltuieli în plus, altfel nu văd rezolvarea acestei probleme”, a explicat Ciobanu.

Ministerul Educației, o instituție netransparentă

Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, a acuzat actuala echipă a ministerului de lipsă de transparență. „Noi am aflat, de fapt, de la Ministerul Justiției că este un alt Nomenclator la avizare, decât cel care este pe siteul ministerului. Nomenclatorul e un document important pentru sistemul educațional din Moldova. Cum să avem noi încredere în putere atunci când nu se discută cu noi, când se evită orice comunicare?”, s-a întrebat Chiriac.

Ministerul a răspuns acestei acuzații, precizând că proiectul noului Nomenclatorului a fost pus în dezbateri publice pe data de 29 iulie 2016, iar ca urmare a dezbaterilor organizate și a avizării de la ministerele de resort, a suferit „mici modificări pe diverse domenii, inclusiv pe domeniul Științe ale educației”. „Proiectul final, prezentat Guvernului, este rezultatul mai multor dezbateri și a peste 20 de ședințe, organizate pe domenii, cu toate universitățile. Ultima ședință a avut loc pe data de 22 decembrie 2017, la ea participând rectori ai instituțiilor de învățământ superior”, a precizat instituția într-un comunicat de presă.

În cadrul conferinței s-a mai avansat temerea că studiile în domeniul pedagogiei nu vor mai fi atât de atractive odată cu creșterea duratei lor. În consecință, nimeni nu va dori ca după 3 ani de studii într-un domeniu fundamental să mai facă un an modulul psihopedagogic. Întrebarea care a apărut a fost firească: cum va fi asigurată țara cu cadre didactice?

De ce a fost amânată aprobarea noului Nomenclator?

Ședința Guvernului FOTO Sandu Tarlev

Proiectul noului Nomenclator al domeniilor de formare profesională și al specialităților în învățământul superior a fost introdus pe ordinea de zi a Guvernului în ședința de miercuri, dar s-a decis amânarea aprobării lui. Premierul Pavel Filip a criticat conducerea Ministerului Educației că nu a soluționat conflictul dintre autoritate și societatea civilă înainte ca documentul să fie aprobat. „Consider că noi încă nu am găsit soluția cea mai potrivită pentru a soluționa aceste probleme. Este rău, doamnă ministru Fusu, că de 2 zile se protestează și nimeni de la Ministerul Educației nu a ieșit să vorbească cu ei. Vreau să solicit, nu numai de la dumneavoastră, dar de la toți mai multă transparență atunci când veniți cu proiecte, să fie consultate până când se găsește numitorul comun”, a declarat Filip. La rândul ei, Corina Fusu a menționat că este de acord ca acest subiect să mai fie discutat, dar consideră că ministerul procedează corect, dorind astfel să ridice prestigiul profesorilor printr-o pregătire mai bună.

Precizăm că în anul de studii 2015-2016, în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general au activat 29.600 de profesori, cu 3,9 % mai puţin comparativ cu anul de studii precedent și cu 27,8 % mai puțin comparativ cu anul de studii 2005-2006.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *