Guvernul de la Chișinău urmează să fie restructurat, iar din cele 16 ministere existente vor rămâne nouă, fiind lichidate sau organizate mai multe instituții și agenții subordonate acestora. Fostul Secretar general al Guvernului Sergiu Palihovici crede că schimbarea structurii Executivului în cadrul reformării administrației centrale reprezintă „o simplă mutare de termeni, iar suma rămâne aceeași”.
Un document publicat astăzi de curentul.md arată că Guvernul va avea nouă ministere, nu 16 cum are în prezent. Astfel, Ministerul Economiei, cel al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor vor fuziona, iar noua entitate se va numi Ministerul Economiei și Infrastructurii.
De asemenea, va fi creat Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale prin comasarea Ministerului Sănătății cu cel al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, precum și cu Centrul Național de Management în Sănătate.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va fi format din Ministerul Educației, cel al Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului, Academia de Științe, Agenția Turismului și Biroul de Relații Interetnice.
Fuziunea dintre ministerele Agriculturii, al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (componenta regională), al Mediului și Agenția Relații Funciare și Cadastru va duce la înființarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
În același timp, vor rămâne sub denumirea actuală Ministerul Justiției, cel al Finanțelor și al Afacerilor Interne.
Mutare de termeni, suma – aceeași
Fostul Secretar general al Guvernului Sergiu Palihovici vrea să creadă actuala structură a Guvernului propusă pentru aprobare este rezultatul proiectului SIGMA (Support for Improvement în Governance and Management), care a fost inițiat de Uniunea Europeană. Sergiu Palihovici a precizat că experții din cadrul proiectului trebuiau să prezinte rezultatele în aprilie curent. „Trebuia să fie făcută o analiză a administrației publice centrale și în mod special a suprapunerilor competențelor. Erau luate în calcul și anumite lacune pe diferite segmente de administrare publică. Noi avem multe instituții publice, dar avem și direcții de administrare unde aceste instituții lipsesc. Adică avem o aglomerare de instituții pe anumite direcții și o lipsă totală de instituții pe alte direcții. Ceea ce văd eu mi se pare o simplă mutare de termeni și, dacă vorbim matematic, suma rămâne aceeași”, a declarat Palihovici.
O parte a tabloului privind reforma administrației centrale
În același timp, în opinia fostului Secretar general al Guvernului, în alt context, reforma administrației publice centrale înseamnă optimizare, eficientizare și un echilibru între exponenții puterii publice. Astfel, Sergiu Palihovici a explicat că în cazul dat trebuie de adus argumentul privind fezabilitatea, iar din ceea ce a apărut în presă acesta lipsește. „Avem informația pe care o avem și aceasta nu înseamnă că acest argument nu există. Un lucru foarte important este că reforma administrației publice centrale nu poate fi examinată separat de cea a administrației locale. În perioada următoare trebuie să vedem reforme și în ceea ce ține de administrația locală. Vreau să cred că această schimbare este numai o parte a tabloului privind reformele, iar tabloul respectiv este unul cu mult mai complex și cu mult mai profund”, a mai spus Sergiu Palihovici.
Și ministrul Transporturilor, Iurie Chirinciuc, s-a referit pe Facebook la reformarea administrației publice centrale și la noua structură a Guvernului. „PL a propus și va continua să ceară reformarea APC prin comasarea mai multor ministere și optimizarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 40%, în tandem cu creșterea eficienței acestor instituții. În afară de comasarea ministerelor este absolut necesară și reforma agențiilor de stat, care trebuie să fie subordonate ministerelor de profil”, a declarat ministrul liberal.
Precizăm că joi, 1 decembrie, Guvernul Filip a aprobat Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice. Documentul prevede delimitarea clară a rolurilor şi responsabilităţilor autorităţilor centrale, precum și optimizarea numărului ministerelor și funcțiilor. O atenţie deosebită va fi acordată şi digitalizării serviciilor publice, menționează actuala conducere a Cancelariei de Stat.