Parlament cu două agende: „Probabil vor fi surprize”

Deputații și-au început oficial sesiunea toamnă-iarnă pe 4 septembrie. Aceștia au ajuns în Parlament, promițând că vor rezolva problemele oamenilor, dar această promisiune a fost uitată în scurt timp. Experții politici consideră că deputații au două agende: una publică și alta de culise. Bunăoară, democratul Sergiu Sârbu ne-a declarat că prioritar în următoarea sesiune parlamentară este implementarea Acordului de Asociere, continuarea reformei guvernului, dar este posibil să avem și surprize – „la moment nu putem ști”.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu FOTO: Sandu Tarlev

Expertul politic de la IDIS „Viitorul” Ion Tăbârță a declarat pentru moldNova.eu că principalele subiecte ce trebuie discutate în Parlament sunt cele legate de implementarea reformelor și implementarea Acordului de Asociere. Pe lângă Acordul de Asociere, Arcadie Barbăroșie, director al Institutului de Politici Publice, crede că alte patru subiecte sunt la fel de importante: reluarea dezbaterilor asupra sistemului electoral, clarificarea rolului instituției prezidențiale, regândirea sistemului energetic și conflictul transnistrean.

Cine decide agenda Parlamentului

Deputatul democrat Sergiu Sârbu FOTO Sandu Tarlev

Democratul Sergiu Sârbu, secretarul fracțiunii Partidului Democrat, a spus că printre prioritățile legislativului sunt continuarea reformei Guvernului și implementarea Acordului de Asociere. Acesta susține că sunt foarte multe legi ce derivă din Acordul de Asociere la care se adaugă și proiectele care au fost remise de șeful statului în Parlament. Sârbu a amintit și de proiectul legii bugetului de stat.

Ion Tăbârță ne-a explicat că agenda publică depinde de agenda din culise. „Știm foarte clar că există o agendă publică și o agendă ascunsă pe care o aflăm post factum. Este suficient să ne uităm la ordinea de zi a Parlamentului și să vedem cum apar schimbări peste noapte. Foarte subtil a fost votată legea de modificare a cetățeniei, despre care se crede că ar facilita spălări de bani. Ne amintim de legea cu liberalizarea capitalurilor care a apărut la începutul lui decembrie și în 2 săptămâni a fost votată în prima lectură”, a argumentat expertul.

A doua zi după ce am discutat cu Sergiu Sârbu, președintele Parlamentului a organizat o conferință de presă, pe data de 8 septembrie, în care a explicat jurnaliștilor că pentru 2017 deputații au un plan legislativ care conține 111 proiecte de legi care implementează Acordul de Asociere, dintre care jumătate au fost votate în sesiunea de primăvară-vară. „Ne încadrăm în termene”, a spus încrezător Candu. Acesta a subliniat și legile din domeniile justiției și economiei. Alt subiect important nominalizat de Andrian Candu sunt legile din domeniul social, nominalizând reforma de salarizare. În aceeași ordine de idei, spicherul consideră că în această sesiune se vor vota legi noi care să reglementeze domeniul mass-media.

Amintim că, formal, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, deputații votează o listă cu proiectele de legi pe care le vor dezbate și vota. Totuși, în fiecare sesiune pe agenda publică apar, uneori peste noapte, proiecte de legi care bulversează societatea.

Ce surprize ne așteaptă?

Când l-am întrebat pe Sergiu Sârbu dacă în acestă sesiune plenară vom avea parte de surprize democratul nu a exclus această posibilitate.

„Politica moldovenească ne-a obișnuit cu multe surprize. Probabil vor fi surprize, dar la moment nu putem ști. Depinde de cum vor evolua anumite lucruri” – Sergiu Sârbu

La acest subiect, Arcadie Barbăroșie ne-a spus că în Parlament sunt 101 oameni despre care uneori nu înțelegem pe cine reprezintă. „E clar că deputații sunt susținuți de anumite grupuri din umbră, care nu se manifestă public. Modul în care au votat modificarea sistemului electoral demonstrează că parlamentarii pot inventa multe lucruri. Sigur există grupuri ascunse”.

Jocurile sunt făcute de PD și PSRM

Expertul Ion Tăbârță FOTO: ipn.md

În Parlament de la Chișinău sunt prezente mai multe partide politice. Totuși expertul politic Ion Tăbârță consideră că deciziile ce au în spate anumite interese sunt luate indiferent de opinia deputaților sau de partidele lor. Tăbârță consideră că parlamentarii liberalii, comuniștii, liberal-democrați și chiar cei din Grupul Popular European nu pot influența lucrurile. „Evident aceste partide contează pentru procesul democratic și pentru a arăta anumite poziții contrare. Pentru retorica politică și procesul democratic e bine să ai și voci care sunt împotrivă, dar deciziile sunt luate indiferent de opinia acestor deputați. Jocurile reale sunt făcute de parlamentarii democrați și socialiști”

Pe de altă parte democratul Sergiu Sârbu consideră că PD are cea mai mare responsabilitate în actul de guvernare, dar asta nu înseamnă că celelalte partide nu contează. „Avem o colaborare bună cu colegii din Grupul Popular European. Avem ședințe ale Consiliului Coaliției unde săptămânal se discută toate subiectele. Nu luăm deciziile de unii singuri.” a declarat Sârbu.

Confruntare de fațadă

Ion Tăbârță consideră că PD și PSRM s-au confruntat în retorica publică, dar s-au complementat în decizii foarte bine. Acesta exemplifică cu legea privind schimbarea sistemului electoral care a arătat foarte clar coabitarea între PD și PSRM. Mulți estimează că acest mariaj PD-PSRM se va termina odată cu intrarea vieții politice în logica alegerilor parlamentare. „Știm foarte bine că PSRM stă foarte bine în sondaje, iar PD stă prost la acest capitol. Democrații vor face tot posibilul să scadă din ratingul socialiștilor deoarece aceștia nu-și doresc o guvernare socialistă solitară. Totuși e posibil să-și instituționalizeze înțelegerile mutuale după alegerile parlamentare.” a concluzionat Tăbârță.

Din nou despre sistemul electoral

Directorul IPP, Arcadie Barbăroșie FOTO: ipn.md

Directorul IPP consideră că actualii deputați nu ascultă deloc societatea civilă și cetățenii care i-au votat. Totuși Arcadie Barbăroșie propune mai multe subiecte care trebuie dezbătute în Parlament, printre ele: sistemul electoral, rolul președintelui sau sistemul energetic al Republicii Moldova.

Despre sistemul electoral Barbăroșie consideră că va duce la „alegeri aranjate” ceea ce nu este bine pentru țara noastră. Astfel sistemul electoral trebuie revăzut, iar IPP va veni cu contribuții în acest sens.

O altă problemă semnalată este Președinția și rolul acestuia. „Trebuie să medităm la acest aspect și să clarificăm ce acte semnează președintele, care este rolul și obligațiunile sale. Ultimul conflict între președinție și guvern, cel referitor la participarea armatei naționale la exerciții militare, denotă că există mari probleme” susține expertul. Barbăroșie crede că Igor Dodon nu se va opri doar la conflictul pe seama armatei și va forța lucrurile și în alte domenii.

Energie solară și problema transnistreană

Un alt domeniu important este dezvoltarea sistemului energetic. În Moldova poate fi dezvoltat sistemul de energie electrică bazat pe energia solară. „Cel puțin 6-7 luni pe an se poate produce energie electrică solară. Trebuie să existe un sistem prin care energie electrică să fie stocată ziua și apoi utilizată. Știu că acest sistem funcționează în Germania, care e mai puțin însorită decât Moldova” a spus Barbăroșie. Parlamentul ar putea să dezvolte un concept și apoi să facă legi care să impulsioneze acest sector.

Ultimul subiect propus de directorul IPP sunt cazurile penale din regiunea transnistreană care nu sunt examinate de nimeni. Expertul spune că trebuie un grup de lucru format din experți și procurori care să tranșeze această problemă, deoarece în regiunea din stânga Nistrului legea este încălcată, iar procurorii moldoveni nu au putere asupra acelui teritoriu.

Sesiunea de toamnă a Parlamentului începe în luna septembrie și nu poate depăși luna decembrie. Astfel deputații vor avea în jur de  26-28 ședințe plenare în care vor discuta proiectele de lege.


Vă invităm să ne urmăriți pe Facebook și pe Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *