Cei care vor finanța ilegal partide politice sau campanii electorale, care vor gestiona fraudulos băncile, vor tolera corupția aflându-se în funcții publice sau vor fi găsiți vinovați de spălarea banilor ar putea să-și ia rămas bun de la averea sa, inclusiv de la cea aflată peste hotare. Un proiect de lege pregătit de un grup de deputați democrați și un liberal prevede înființarea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) care să se ocupe de persoanele certate cu legea.

Redobândirea bunurilor infracționale

Noua instituție se va ocupa de redobândirea bunurilor infracționale în special în cazurile de corupție, spălare de bani. Angajații agenției vor face investigații financiare paralele în conlucrare cu alte departamente locale, dar și internaționale pentru a evolua și administra aceste bunuri, în cazul în care proiectul va fi votat în forma propusă în Parlament.

Sediul Centrului Național Anticorupție din Chișinău FOTO: Sandu Tarlev
Sediul Centrului Național Anticorupție din Chișinău FOTO: Sandu Tarlev

Potrivit legii, bunurile infracționale trebuie să rezulte din infracțiuni care au fost săvârșite cu intenții. Printre infracțiunile care cad sub incidența acestei lege se numără finanțarea ilegală a partidelor politice sau companiilor electorale, încălcarea modului de gestionare a banilor partidelor sau fondurilor electorale, gestionarea proastă a băncii, pariuri aranjate, spălarea banilor, finanțarea terorismului, escrocherie, fals în declarații etc., așa cum sunt prevăzute în articolele 181.2, 190, 191, 239-240, 242.1, 241.2, 243, 279, 324-335.1, 352.1 din Codul penal.

Totodată, legea va fi aplicată inclusiv în cazul când există doar bănuială că faptele săvârșite au dăunat patrimoniul public în proporții mari.

CNA – cea mai potrivită instituție

Autorii proiectului sunt deputații democrați Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Eugeniu Nichiforciuc, Corneliu Padnevici, Constantin Ţuţu, neafiliații Artur Reşetnicov și Ștefan Creangă, precum și liberalul Ion Casian. Aceștia consideră că cea mai potrivită instituție pentru a realiza această reformă este CNA.

Propunerea vine în urma analizei datelor infracțiunilor. Analiza a cuprins perioada anului 2015 și 9 luni din anul 2016. Autorii au spus că deși numărul de infracțiuni depistate în categoria criminalității organizate constituie 76% din numărul total de încălcări, iar infracțiunile de spălare a banilor și corupție – 26%, totuși, grosul volumului sechestrelor (99,98%) și volumului confiscărilor (100%) revine infracțiunilor de corupție. De asemenea, 88,25% din valoarea totală a prejudiciului sunt legate anume de infracțiuni de corupție și spălare de bani.

Analiza
Indicatori pentru 2 categorii de infracțiuni

Autorii subliniază că deși majoritatea infracțiunilor cad sub competența Ministerului de Interne, totuși polițiștii întâmpină mai puține dificultăți în procesul de recuperare benevolă a prejudiciului constatat. Funcționarii corupți evită mai des să recupereze benevol prejudiciile în comparație cu alte categorii de infractori, dar și că deseori transferă bunurile infracționale pe numele rudelor, potrivit analizei specialiștilor.

Astfel, aceștia consideră că CNA are atât experiența, cât și mandatul necesar de a investiga anume asemenea infracțiuni.

Cum va fi finanțată ARBI

Practic, noua agenția va fi un organ de urmărire penală cu statut de subdiviziune autonomă în cadrul Centrului Național Anticorupție, care va asigura un buget separat pentru activitatea acesteia.

Unii candidați au cheltuit câteva sute de mii de lei pentru a aduna semnături FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev

Astfel, anual, 3% din valoarea bunurilor confiscate prin decizia definitivă a instanței de judecată și trecute la stat în urma activității ARBI vor fi transferate adițional către CNA ca ultima să asigure activitatea noii instituții. Autorii proiectului au specificat că în Franța, spre exemplu, agenției asemănătoare îi revine 5% din valoarea bunurilor confiscate.

Angajații instituției vor negocia repatrierea bunurilor infracționale și vor colecta datele despre numărul de infracțiuni care cad sub competența acestora. ARBI va fi obligată să furnizeze informații instituțiilor competente naționale, cât și celor din străinătate chiar și despre cei care sunt bănuiți de săvârșirea infracțiunilor și bunurilor infracționale.

Cum va fi numit șeful noii structuri

Șeful instituției va fi numit de Colegiul CNA. În componența Colegiul va intra directorul CNA, adjuncţii directorului, șefii de direcţii generale, procurorul anticorupţie, preşedintele Agenției Naţionale de Integritate, reprezentantul Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului, reprezentantul Guvernului, reprezentantul Sindicatului CNA, reprezentantul societăţii civile selectat prin concurs public de către comisia parlamentară de profil și reprezentantul Consiliului Civil privind monitorizarea centrului.

FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev

Selectarea șefului ARBI va fi făcută prin organizarea unui concurs public. Candidații ar trebui să aibă o experiență de urmărire penală de cel puțin 5 ani. Conducătorul agenției va fi asistat de către doi adjuncți pe care îi va propune directorului CNA spre aprobare.

Ordin de înghețare a bunurilor

În cadrul viitoarei instituții vor activa și specialiști în audit și contabilitate. În agenție vor lucra ofițeri speciali de legătură cu alte departamente de urmărire penală. Totodată, agenția va putea emite ordinul de înghețare a bunurilor infracționale pe un termen de până la 15 zile, atât în baza unei solicitări din străinătate, cât și în cazul riscului ca sechestrarea acestor bunuri să fie împiedicată pe viitor.

În ordinul menționat va fi explicat motivul în baza căruia a fost emis acest document. După emiterea documentului beneficiarii bunurilor infracționale vor suspenda orice activitate inclusiv tranzacționarea cu aceste obiecte.

Evaluarea bunurilor

Pe lângă investigații, ARBI se va ocupa și de administrarea, evaluarea și valorificarea bunurilor infracționale inclusiv prin solicitarea unor astfel de servicii de la specialiști evaluatori. Bunurile respective vor fi incluse într-o baza de dată special creată pentru acest scop.

Agenția va oferi informații cu privire la valoarea bunurilor atât organelor specializate din Republica Moldova, cât și celor de peste hotare.

Totodată, persoane terțe nu vor avea dreptul la acces la resursele informaționale ale Agenției. De asemenea, ofițerii de urmărire penală vor fi obligați să nu anunțe persoanele vizate despre faptul că datele lor urmează să fie transmise instituției, iar, ulterior, analizate.

Scopul legii

Necesitatea creării agenției este argumentată de autori prin faptul că între mai multe organe de investigații în Republică Moldova  nu există o coordonare eficientă în privința administrării, urmăririi și recuperării bunurilor infracționale. Autorii recunosc că în Moldova nu există o instituție-cheie care ar efectua eficient investigații financiare.

Aceștia au subliniat că Moldova a rămas restanțieră la capitolul creării unei astfel de instituții. Spre exemplu, în țări ca România, Spania, Olanda, Portugalia, Franța, Ungaria, Serbia deja există astfel de centre.

CNA pentru CNA

Despre necesitatea înființării unei astfel de instituții s-a vorbit în Parlament, la începutul lunii octombrie, în cadrul unor audieri parlamentare pe domeniul justiției.

Atunci, vicedirectorul CNA Cristina Țărnă a specificat că Parlamentul ar trebui să modifice Legea privind recuperarea bunurilor infracționale în așa mod încât ori persoana, bunurile căreia au fost confiscate, ori procurorul general să aibă dreptul de a le înstrăina.

Potrivit CNA, de recuperarea bunurilor ar trebui să se ocupe o autoritate specială care ar coopera cu structuri internaționale pentru a identifica bunuri infracționale de peste hotare.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*