Negocierile trilaterale între Bruxelles, Chișinău și Moscova în problema comerțului produselor moldovenești sunt inutile, susține șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Diplomatul argumentează că UE a avut deja o experiență în acest sens, în cazul Ucrainei, din care a învățat „o lecție foarte bună”. Care e relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cum va fi aceasta cu un președinte socialist și cum vede Pirkka Tapiola lupta pe care o duc autoritățile împotriva corupției etc., citiți în interviul de mai jos.
„Noi cu președintele Dodon ne cunoaștem de mult timp”
Dle ambasador, în noaptea alegerilor prezidențiale, când au fost afișate primele rezultate preliminare, v-am observat în sala de ședințe a CEC. Mi s-a părut că erați îngrijorat. Care au fost primele gânduri atunci când ați văzut că Igor Dodon a acumulat cele mai multe voturi?
Haideți să spun așa: Eu cred că rezultatele alegerilor erau previzibile, dacă e să fiu sincer. Într-adevăr, atunci când observi alegerile te gândești care ar fi așteptările în ceea ce ține de relații – cam ăsta e modul de a gândi. Ca și diplomat, nu cred că e locul meu să am o părere despre rezultatul alegerilor într-o țară suverană. În același timp, noi cu președintele Dodon ne cunoaștem de mult timp, am avut multe discuții. Din perspectiva unui diplomat aflat într-o țară care are relații strânse cu Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are cu adevărat relații apropiate cu Moldova, în momentul când vezi rezultatul alegerilor te gândești ce ar putea însemna acestea în termeni de relații, în ceea ce ține de angajamente.
Mulți au comparat alegerea lui Igor Dodon cu cea a altor președinți – Donald Trump în SUA, Rumen Radev în Bulgaria. Dvs. ați face o astfel de comparație?
Eu cred că fiecare rezultat electoral e diferit și eu sigur nu voi comenta nici alegerile din statele membre, nici cele din țările partenerilor strategici mari ai UE.
Ați spus în unul din ultimele dvs. interviuri că relația R. Moldova-UE nu poate fi destabilizată odată cu alegerea lui Igor Dodon la Președinție. Dar va suferi aceasta vreo schimbare? Totuși, viziunile, dar și declarațiile acestuia despre UE nu au fost și nu sunt dintre cele mai pozitive.
Mai întâi, sunt convins că eu nu am spus nici că relația poate fi stabilizată sau destabilizată, nici să fac o legătură cu un proces electoral, pentru că în calitate de diplomat nu aș face o astfel de afirmație. Eu am vorbit despre profunzimea relației UE-Moldova și aș accentua că aceasta este una ambițioasă, cu multe beneficii pentru Republica Moldova, este o relație din care are de câștigat cel mai mult Republica Moldova. Republica Moldova este cea care a solicitat un acord de asociere și a cerut apropierea de UE. Și relațiile comerciale sunt foarte profunde – 64% din exporturile Moldovei sunt orientate spre UE, iar în ultimul timp acestea au crescut considerabil atât în lei, cât și în euro. Deci, ceea ce am spus și vreau să reiterez este că această relație aprofundată este una din cele mai importante pe care Republica Moldova le are la moment și eu sunt absolut convins că aceasta va rămâne la fel de profundă și va continua să existe. Dar această relație depinde de alegerea suverană a Republicii Moldova.
„Și UE își dorește ca exporturile moldovenești să revină pe piața rusă”
Președintele Dodon spune că vrea relansarea exporturilor produselor moldovenești pe piața rusă și susține că principalul impediment în acest sens sunt temerile Rusiei privind reexporturile produselor europene din Moldova pe piața rusă. Cât de mari sunt aceste riscuri, dacă ele există?
Voi răspunde în două feluri. În primul rând, noi de asemenea ne dorim ca exporturile moldovenești să revină pe piața rusă. Acordul de Asociere este unul care se bazează pe principiul deschiderii – puteți avea acorduri de liber schimb cu alte țări. Noi ne-am asigurat foarte bine ca angajamentele noastre să fie îndeplinite conform condițiilor noastre. În ceea ce privește problema reexporturilor – am auzit-o de multe ori. Personal, n-aș vedea un risc. Cineva ar putea să se întrebe ce-ar fi dacă s-ar întâmpla. O să am un răspuns foarte clar: toate importurile din UE sunt documentate, au certificate de origine și altele. Acest lucru înseamnă că toate bunurile care vin de pe piața noastră sunt trasabile și trebuie să fie trasabile. Spre exemplu, dacă cineva ar încerca să exporte un măr european pe piața Federației Ruse, prezentându-l drept un măr moldovenesc, ceea ce nu cred că se poate întâmpla pe o scară largă, atunci ar însemna că undeva în acest proces se comite o fraudă a documentelor. Asta este o chestiune de relații bilaterale și aici autoritățile de control ale Republicii Moldova trebuie să întreprindă anumite măsuri pentru a exclude astfel de fapte.
Acordul cu UE nu este unicul acord de liber schimb pe care îl are Republica Moldova. Mai este cel cu CSI, dar și altele. Ipotetic, toate aceste acorduri eventual ar putea presupune o astfel de posibilitate, de a reexporta bunuri din țările respective pe piața Federației Ruse.
În ceea ce ține de eliberarea certificatelor de origine ale UE, chiar dacă nu se aplică taxe vamale, oricum sunt proceduri vamale care trebuie respectate. Respectiv, este foarte ușor de a trasa în baza certificatelor și actelor de vămuire produsele. Aceasta este pentru noi o normă obișnuită de garantare.
Dar dacă ne uităm un pic la bunurile care ar putea fi de interes pentru a fi reexportate pe piața Federației Ruse, atunci acestea nu se produc pur și simplu în Republica Moldova, iar lumea știe acest lucru. De aceea, pentru mine acesta este un argument fals.
„Am avut 23 de runde de negocieri trilaterale cu Rusia”
Dar e posibil ca acest subiect să fie discutat în format trilateral – Moscova-Bruxelles-Chișinău? Vă întreb chiar dacă într-un răspuns pentru moldNova, Delegația UE la Chișinău a precizat că Acordul de Asociere e o chestiune ce vizează UE, statele membre ale UE și Moldova.
Este, într-adevăr, o chestiune ce ține de relațiile bilaterale, la fel cum acordurile semnate de Moldova cu Federația Rusă sau CSI sunt chestiuni bilaterale între semnatarele ei. Noi am spus că nu discutăm relațiile noastre bilaterale cu părți terțe. Sunt sigur că acest lucru e valabil și în alte cazuri. Aș vrea să subliniez că Acordul de Asociere este în vigoare, noi vedem cum lucrează, inclusiv partea ce ține de schimbul liber.
Noi am trecut printr-o experiență de negociere trilaterală a părții ce ține de schimbul comercial cu Ucraina. Am avut 23 de runde de negocieri în formatul trilateral cu Federația Rusă și am învățat o lecție foarte bună – că această experiență nu neapărat ne duce la dorința de a mai organiza astfel de negocieri.
Deci, nu există condiții pentru ca acest format să aibă loc?
Cred că am răspuns deja la întrebare.
Dle ambasador, vă rog să mai lămurim un aspect pe care îl accentuează Igor Dodon: El vrea denunțarea Acordului de Asociere și, totodată, păstrarea regimului liberalizat de vize. Oferiți-ne un răspuns clar: e posibil acest lucru?
Eu nu aș vrea să discutăm acum despre denunțarea Acordului de Asociere, dar aș face o diferență dintre modul nostru de comportament și al altora. Noi nu avem această poziție – de a pedepsi țările suverane pentru alegerile pe care le fac, în special cetățenii.
Regimul privind liberalizarea vizelor este menționat în Acordul de Asociere, dar de fapt acesta a intrat în vigoare înainte de semnarea lui. Ca Moldova să obțină acest regim noi am pus niște condiții foarte stricte: a fost nevoie de a demonstra un management eficient al migrației, au avut loc schimbări bazate pe valori în interiorul țării, în ceea ce privește nediscriminarea, dar și altele. Totodată, au fost introduse un anumit tip de pașapoarte biometrice. De aceea, nu vom amesteca lucrurile. Acordul privind liberalizarea vizelor este acea istorie pozitivă care ne demonstrează niște lucruri: numărul persoanelor care depășesc termenul de ședere în UE nu a crescut, numărul refuzurilor de a intra în UE nu a crescut, chiar a rămas la același nivel mic. De aceea, pentru noi este o experiență și putem spune că acestea sunt reperele în baza cărora noi măsurăm cum evoluează relația.
„Dacă exporți în UE, poți exporta oricunde în lume”
În una din ultimele vizite la Chișinău ale vicepremierului rus Dmitri Rogozin s-a vorbit despre o foaie de parcurs care prevede îmbunătățirea relației Moldovei cu Rusia, dar îndepărtarea de UE. Ce informații aveți dvs. în acest sens?
Aceleași informații pe care probabil le aveți și voi din declarațiile publice. Dar vreau să spun că noi suntem într-o strânsă cooperare cu autoritățile moldovenești în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere. Desigur, ca parte a dialogului noi avem un mesaj clar: avem o relație bună pe care Moldova a solicitat-o, vedem beneficiile, noi salutăm și încurajăm ca Moldova să aibă relații bune cu orice alt stat, dar desigur dacă v-ați angajat într-o relație cu UE, atunci orice altă relație nu ar trebui să fie cu prețul acesteia.
Explic de ce: în UE avem cele mai bune standarde din lume la capitolul sanitar, fitosanitar, industrial etc. DCFTA cere Moldovei să aplice aceleași standarde pentru a putea să exporte în UE, respectiv legislația trebuie să fie conformă acestor standarde. Iar aceste standarde sunt standarde globale. E la fel ca în cântecul vechi al Liza Minnelli „New York, New York” – „If you can make it there, you can make it anywhere” (trad. din engleză – „Dacă poți să ajungi în New York, poți ajunge oriunde în lume”). E exact la fel și în cazul nostru: dacă reușești să exporți în UE, atunci vei fi capabil să exporți oriunde în lume pentru că ele sunt de calitate. Deci, nu există o contradicție între standardele UE și oricare altele. Mesajul care vreau să fie foarte clar e că nicio altă relație pe care Moldova și-o construiește cu alt stat nu trebuie să pună în pericol angajamentele pe care Republica Moldova și le-a asumat în raport cu standardele de calitate pentru că ar fi problematic pentru exporturile spre UE, dar și pentru economia Moldovei.
UE, șocată de dezinformările din presa rusă
Ați spus că încercați să distrugeți miturile la capitolul comerțului dintre Moldova și UE – că de fapt exporturile pe piața europeană au crescut. Cum luptă Delegația UE la Chișinău cu aceste mituri, mai ales după ce s-a văzut că în campania electorală minciunile și zvonurile s-au răspândit la scară largă?
UE, în general, a trebuit să devină foarte activă în ceea ce numim noi comunicare strategică, pentru că pentru sistemul de valori europene a fost un șoc foarte mare modul în care dezinformarea sau informarea eronată a fost pe larg folosită de exemplu de mass media rusă. Iar onestitatea cu care prezinți informația este o valoarea europeană. Dar câteodată să transmiți un mesaj la destinatari într-un mediu al mijloacelor de informare în masă destul de complicat este o chestie dificilă. De aceea, noi încercăm să prezentăm faptele prin intermediul rețelelor de socializare, mass media electronică și cea scrisă. În acest sens, noi suntem pe intern foarte riguroși, încât nimic din ceea ce devine public nu trebuie să conțină niciun pic de exagerare. De aceea, noi întreprindem astfel de măsuri pentru a înlătura dezinformarea și propaganda prin a pune fapte reale pe masă. Încercăm să ajungem la orice fel de auditoriu, inclusiv eu ofer interviuri și în limba rusă anume pentru a prezenta fapte veridice în fața publicului.
Dar ideea europeană are acum mai puțini adepți față de câți avea în 2009, conform sondajelor. Cum credeți că pot fi aceștia câștigați?
Mai întâi, vreau să menționez un lucru pe care îl apreciez. Recent, într-un comentariu pentru presă, premierul Pavel Filip a făcut o distincție foarte importantă între UE pe de o parte și, să spunem, acele dovezi care au existat în urma activităților așa-numitelor guverne proeuropene, pe de altă parte. Dlui, prim-ministrul, a făcut această diferențiere.
Cred că e foarte important să punem separat câteva chestiuni, deoarece probabil există niște motive de politică internă prin care unii politicieni consideră o chestiune foarte practică, iar unele mass media au contribuit la aceasta, ca să prezinte aceste lucruri ca pe un concurs de frumusețe, între Est și Vest – pentru că atunci societatea este polarizată, divizată și acesta este un beneficiu pentru ei. S-au făcut și eforturi puternice de a dejuca lucrurile astea din perspectivă geopolitică și sfere de influență. Evident, reprezentând UE, toate lucrurile acestea stau foarte clar, în tot ceea ce reprezintă UE ca atare. Pentru că UE a fost creată ca atare pentru a exclude și a elimina orice fel de competiție geopolitică între state, ca statele să poată să colaboreze mai bine, să beneficieze de aceste cooperări și să se dezvolte. Și interesul nostru în Republica Moldova este foarte clar – vrem să ajutăm vecinul nostru astfel încât cetățenii țării să trăiască mai bine, ca ei să aibă mai multe oportunități, locuri de muncă mai bune, salarii mai bune, democrație mai bună, justiție mai bună, ca oamenii să nu trebuiască să lupte cu corupția. Anume așa Europa devine un loc mai bun și este în interesul nostru. Și cetățenii noștri aceleași lucruri și le doresc de la statele lor.
„Mergeți înainte, nu la Est sau la Vest”
Am spus de mai multe ori, iar unor oameni nu le-a plăcut acest lucru: orientarea spre Est sau Vest n-are nicio legătură, mai bine concentrați-vă spre a merge înainte. Ceea ce înseamnă că trebuie să vă axați pe dezvoltarea Republicii Moldova, să faceți viața oamenilor care trăiesc aici mai bună. Cetățenii să simtă acele reforme care trebuie făcute cu adevărat și minuțios implementate. De aceea, dacă se fac lucrurile astea și dacă se privește înainte, în cazul ăsta puteți să vă dați seama foarte clar care ar fi politica UE aici – UE fiind cel mai mare susținător al reformelor în R. Moldova prin proiectele de asistență tehnică, dar și asistența financiară pe care o acordă Republicii Moldova.
Sunt multe discuții despre această asistență pentru Republica Moldova și aici eu cred că se mixează un pic acest hotar dintre chestiunile ce țin de Guvern și cele ce țin de asistența UE. Eu cred că aici mai e o problemă cu așteptările: cumva din considerente inclusiv istorice s-a format o așa tendință de a fi în așteptare că cineva o să vină și o să facă ordine sau o să vă conducă din exterior. Eu vreau să zic că noi nu vrem să ne asumăm acest rol. Putem să vă ajutăm, să vă oferim sprijin, dar noi nu o să vă guvernăm în locul dvs. Sau din numele dvs. În general, în lume acest lucru nu se întâmplă, fiecare trebuie să-și asume răspunderea pentru guvernarea propriei țări. Noi putem să ajutăm ca aceasta să fie eficientă în beneficiul populației din R. Moldova, sprijinind astfel atât guvernul, cât și autoritățile locale.
Cât de multă încredere aveți dvs. în lupta împotriva corupției pe care o duc instituțiile de la Chișinău?
Eu nu cred că e vorba de cât de multă încredere am eu, ci cetățenii. Vreau să zic așa: eu cunosc foarte multă lume din entitatea care se ocupă de lupta cu corupția – ei dispun de toate capacitățile de a avea succes. E foarte important ca voința politică să existe pentru ca ei să fie sută la sută independenți și în acest caz noi suntem aici pentru a oferi asistență tehnică și sfaturi cum pot fi rezolvate problemele.
Credeți că noi nu avem voință politică?
Este foarte important ca voința politică să se găsească. Țineți minte, eu sunt un diplomat (zâmbește).
În septembrie 2015 procurorul român Mariana Alexandru a fost prezentată conducerii CNA şi Procuraturii Generale, fiind selectată de Delegaţia Uniunii Europene pentru a oferi asistenţă în domeniul investigării infracţiunilor economico-financiare. Care sunt rezultatele acelei misiuni?
Doamna Alexandru a venit aici în calitate de expert pe termen scurt în cadrul unui proiect de asistență tehnică al UE. La final, ea a făcut un raport pentru a ajuta CNA în a-și trasa obiectivele de viitor, cum ar putea arăta modelul care poate fi folosit. Voi da câteva exemple: cum ar trebui să fie constituită o bună echipă care investighează un caz, cum selectezi membrii echipei, cum creezi o strategie pentru o investigare, cum comunică membrii echipei, care e principiul corect de a gestiona o informație. Deci, în principiu ea a fost aici să-și împărtășească experiența și să facă recomandări care rămân la latitudinea țării dacă le va folosi sau nu. Îmi amintesc ziua când a venit și m-am întâlnit cu ea. Era surprinsă de atenția pe care a primit-o; la fel, din tendința de a aștepta pe cineva din afară că va veni și va „guverna” în locul celor de aici. Nu cu asta de fapt se ocupă statele membre UE. Sunteți o țară suverană.
Vă întrebam pentru că s-a discutat foarte puțin despre rezultatele acelei misiuni.
Pentru că în mod normal oamenii nici nu știu numele experților noștri care vin pe termen scurt. Dar cred că cineva din politicienii moldoveni care la acea etapă voiau de fapt să folosească prezența ei, pentru că aveți un exemplu bun reprezentat de DNA în România etc. Și a fost un pic de avalanșă.
„În țara pe care o cunosc cel mai bine salariile funcționarilor sunt publice”
Cunoașteți o sumă, câți bani a cheltuit până acum UE, să zicem din 2009, pentru lupta cu corupția în Moldova? Ce parte din această sumă credeți că este meritată?
Eu nu pot să cuantific această sumă și nu știu dacă e posibil pentru că lupta împotriva corupției este incorporată practic în toate programele noastre pe care le implementăm aici. Avem și consilieri la nivel înalt, avem proiecte de asistență tehnică, dar în toată asistența noastră una din condițiile pe care le punem este lupta cu corupția. Dacă credeți că aș putea spune cât plătim noi ca voi să nu faceți plăți neformale unul altuia, atunci nu, asta nu pot să o zic.
În ultimul timp, jurnaliștii din Moldova se arată îngrijorați că autoritățile au început o adevărată rezistență, ascunzându-se după așa-numitele date cu caracter personal. Ce credeți despre acest lucru – este numele unei persoane publice sau salariul lui o „dată cu caracter personal” care nu poate fi publicată?
Urmărim acest caz, încercăm să înțelegem ce prevede legislația și nu vreau să fac comentarii premature. Există principii clare în protejarea datelor cu caracter personal a persoanelor fizice, dar în același timp este important ca de acestea să nu se facă abuz. Vom urmări atent modificările la legislație, respectarea regulilor și cum ele se încadrează în standardele europene.
Dar care e poziția dvs., salariu și numele unui politician poate fi o dată secretă?
În țara pe care eu o cunosc cel mai bine din UE (astfel numesc ambasadorii statelor UE țara lor de origine. În acest caz, Pirkka Tapiola se referă la Finlanda – n.a.), dacă vreau, pot să verific informațiile fiscale ale oricărei persoane publice. Și pot să vă spun că ziarele au un tiraj foarte mare în perioada anului când se publică informațiile fiscale ale persoanele oficiale. Și este așa o tendință, ca în mass media să fie publicate salariile, veniturile liderilor politici, a funcționarilor publici – asta e practica din țara pe care o cunosc eu cel mai bine. Acolo e publică această informație.
Curtea de Conturi Europeană a constatat într-un raport că guvernele din perioada 2007-2014 au cheltuit banii europeni irațional. Credeți că această situație continuă și acum?
A fost un mesaj clar în acel raport, că banii ar fi putut fi folosiți mult mai eficient, deci era vorba despre eficiența cheltuirii banilor europeni. Aș spune că guvernul pe care îl știu analizează acest lucru și ați observat deja că noi suntem destul de duri în ceea ce privește condiționările. De asemenea, avem unele programe care sunt în derulare din anii precedenți, dar cred că în următoarele programe veți vedea că vom pune mai mult accent pe asistența în cadrul acestor programe, decât în suportul bugetar, cel puțin pentru termen scurt. Vrem ca populația să simtă rezultate palpabile.
„Banii furați trebuie recuperați și restituiți”
Despre „furtul miliardului” și transformarea acestuia în datorie publică ați vorbit, dar nu ați comentat faptul că această decizie a fost aprobată de Guvern prin asumarea răspunderii, nu de Parlament.
Eu încerc să nu intervin în politica internă a statului, dar cred că am mai spus-o că toată lumea e de acord că ar fi fost preferabil ca acest proces să urmeze procedurile ordinare parlamentare. Nu s-a întâmplat nimic ilegal prin faptul că Guvernul și-a asumat responsabilitatea. Înțeleg că multe din aceste lucruri au fost controversate. Nu voi intra în detaliile legii, decât că voi spune că am încredere deplină în FMI cu care avem legături în asistența noastră. Au fost o serie de măsuri și legi care trebuiau adoptate într-un timp foarte scurt pentru a semna programul cu FMI, implementarea căruia va aduce beneficii în îmbunătățirea managementului sectorului bancar – pentru a asigura că ceea ce s-a întâmplat nu se mai poate repeta. Noi am spus clar că banii care au fost furați sau au dispărut trebuie să fie recuperați și restituiți. Probabil că acest lucru ar contribui și la rezolvarea problemei datoriei publice asumate de Guvern.
E în spiritul Europei ca banii din impozite să fie direcționați pentru acoperirea unui furt?
Eu aș spune, mai întâi, că în jurul acestui subiect apare un pic de populism. Cel mai important lucru este securizarea acelui miliard – da, el a dispărut și este o crimă enormă. Dar oricare ar fi situația, trebuie să o gestionezi, iar pentru asta sunt anumite necesități de ordin tehnic. Miliardul a fost furat, a apărut gaura aceasta mare – prin securizare poate fi câștigat un pic de timp și întreprinse anumite măsuri pentru identificarea unor fonduri care au fost furate și recuperarea lor. Dacă nu asiguri această securizare, atunci povara pe contribuabili poate deveni mult mai mare. Ar fi trebuit să puneți această întrebare FMI. Dar aveți o realitate, o realitate regretabilă. Cumva trebuie să-i faceți față, într-un mod care ar fi sustenabil pentru țară. De aceea, recomandările FMI au fost orientate anume pentru aceasta, pentru a-i face față, dar într-un mod sustenabil.
Acordul de Liber Schimb se aplică pe întreg teritoriul, inclusiv regiunea transnistreană, de la 1 ianuarie 2016. Cum vedeți modul în care Tiraspolul implementează prevederile Acordului de Liber Schimb, având în vedere că beneficiază de aceleași privilegii ca și malul drept al Nistrului?
În urma intrării în vigoare a acestui acord au apărut și anumite obligațiuni, dar un pas foarte important care a fost realizat au fost niște măsuri de facilitare a schimburilor comerciale între cele două maluri. Asta a fost foarte important. În același timp, dacă ne uităm la volumul exporturilor de pe un mal și de pe alt mal către Uniunea Europeană procentul este cam același. La moment, acest acord de facilitare a schimburilor comerciale este implementat. În viitorul apropiat vom avea o delegație mică din partea Directoratului pentru comerț (DG Trade) anume pentru a examina situația.
Credeți că este pregătit Chișinăul să depună o cerere de aderare la UE?
Nu voi răspunde la această întrebare. Subiectul despre calitatea de membru al UE nu se află pe masa de discuții în relația noastră în acest moment. Deci, nu voi discuta despre asta și cred că știți foarte bine care e poziția UE. Nu pot analiza acest lucru din nicio calitate.
Ce vă impresionează cel mai mult în Republica Moldova?
Oamenii.
N.a.: Din lipsă de timp, n-am reușit să adresăm toate întrebările noastre ambasadorului UE.