Plahotniuc a experimentat votul uninominal în Găgăuzia

Recenta inițiativă a liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, privind modificarea Codului electoral, a stârnit mare vâlvă în rândul oamenilor, împărțind încă o dată societatea moldovenească în două tabere: pro și contra.

Astfel, Plahotniuc a propus ca deputații să fie aleși uninominal și nu pe liste de partid. Intenția, aparent nobilă, are la bază o strategie bine gândită, care ar avantaja partidele cu filiale locale și raionale bine închegate, care ar trimite în Parlamentul Republicii Moldova „baronii locali” ai democraților. Propunerea pare una experimentală, dar Plahotniuc s-a arătat pe parcursul activității sale politice a fi un bun strateg, care nu acționează la întâmplare, gândind foarte bine mișcările pe care le face.

Experimentul din Găgăuzia

Votul uninominal a fost deja experimentat de Vladimir Plahotniuc în Găgăuzia, la recentele alegeri din autonomie pentru Adunarea Populară de la Comrat din toamna anului 2016 – când deputații au candidat pe circumscripții, reprezentând un teritoriu bine definit.

Unul din vicepreședinții Partidului Platforma Demnitate și Adevăr Alexandru Slusari a remarcat acest fapt, comentând că „în partidele politice este prea multă corupție” și „cumpărarea unui partid a costat destul scump chiar și pentru Plahotniuc”. De aceea, acesta a decis să schimbe sistemul electoral al Moldovei: „ca să cumperi un deputat va fi mai ieftin”, a adăugat Slusari (sursa). Așa se face că PD a reușit să coaguleze în Găgăuzia o coaliție majoritară și să pună mâna pe legislativul local.

Cum a acționat PD în Găgăuzia

La alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), majoritatea celor aleși s-au lansat în campania electorală fie pe listele Mișcării „Novaia Gagauzia (Noua Găgăuzie)”, condusă de deputatul democrat Nicolai Dudoglo, fie ca independenți, reușind datorită potenței financiare ridicate sau a unor pârghii economice și administrative să obțină mandatul de deputat.

Astfel, fiind apropiați ai democraților sau atrași ulterior în coaliție după ce au fost aleși, Partidul Democrat și-a creat o majoritate confortabilă în APG. Aceasta nu a fost anunțată oficial, însă poate fi înțeleasă după votul pentru învestirea noului spicher, Vladimir Cîssa – singurul deputat din APG ales pe listă de partid, cea a Partidului Democrat. Acesta fiind votat chiar și de contracandidatul său, Mihail Manolov (sursa). Printre cei care i-au dat votul se numără Nicolai Dragan (preşedinte al Gospodăriei colective „Pobeda”, s. Copceac), Nicolai Ormanji (felcer-veterinar, specialist în contabilitate şi audit), Serghei Cernev (şeful Nodului de cale ferată „Giurgiuleşti” al ÎS „Calea Ferată”), Constantin Zlatov (preșdinte al Consiliului Municipal Comrat) etc. În total, 18 parlamentari l-au votat pe Cîssa, la procedura de vot participând 22 de aleși din 35. (Precizăm că în prezent, în APG activează 33 de deputați – doi încă nu au fost aleși din cauza prezenței scăzute la vot în circumscripțiile nr. 1 din Comrat și nr. 10 din Vulcănești).

Putem afirma că această schemă este una necesară Partidului Democrat, deoarece sondajele arată o lipsă de încredere a populației pentru formațiune și liderul acestuia, considerându-i principalii vinovați de situația economică și socială în care se află astăzi Moldova. Iar votul uninominal constituie un șiretlic prin care oameni afiliați PD vor intra, din postura de independenți, în Legislativ. Așa se face, precum am menționat, că singurul deputat ales pe listele Partidului Democrat, Vladimir Cîssa, a fost ales președintele Adunării Populare Găgăuze în urma acestei scheme gândite foarte bine de „coordonatorul coaliției de guvernare de la Chișinău”.

Votul uninominal în Găgăuzia și cum ar putea fi acesta aplicat în Moldova

În UTA Găgăuză alegerile pentru deputații din Adunarea Populară au loc prin vot uninominal – autonomia, fiind împărțită în 35 de circumscripții (colegii), pentru fiecare fiind ales câte un deputat în APG. La o populație de circa 150.000 de locuitori un deputat este repartizat la circa 5.000 de locuitori, cu mențiunea ca fiecare localitate a Găgăuziei să trimită cel puțin un reprezentant în APG.

Deputații pot candida din partea unui partid sau ca independeți, iar dacă acumulează 50% + un vot din numărul total de voturi, atunci se consideră ales. În cazul în care acesta nu este ales cu o majoritate simplă din primul tur, se organizează turul al doilea. De asemenea, dacă prezența la vot nu este de cel puțin 33,33 %, alegerile sunt declarate nule.

Astfel, dacă s-ar aplica acest algoritm în cazul alegerilor parlamentare pentru Legislativul de la Chișinău, atunci Republica Moldova ar trebui împărțită în circa 95-96 de colegii, cu cel puțin un colegiu pentru fiecare raion, diasporei urmând să-i revină două-trei mandate și regiunii transnistrene, trei-patru.

În condițiile în care Moldova se confruntă cu migrația masivă a cetățenilor săi, există riscul ca unul dintre colegii să nu-și poată alege deputatul nici după trei-patru scrutine electorale, așa cum s-a întâmplat în cele două circumscripții din autonomia găgăuză. De asemenea, diaspora moldovenească este una numeroasă, dar care și-a păstrat domiciliul stabil în Republica Moldova, astfel încât ei vor figura pe listele electorale din țară, fiind astfel lipsiți de dreptul la vot, deoarece nu cred că cetățenii moldoveni din Germania, Marea Britanie, Rusia sau Franța vor veni în Moldova în ziua alegerilor. Astfel, „coordonatorul coaliției” vrea să diminueze până la maxim importanța votului din diasporă, care la alegerile prezidențiale a fost foarte aproape să producă o surpriză. De asemenea, după cum a remarcat pentru newsmaker.md președintele PLDM,Tudor Deliu: „Ce facem cu Transnistria? acolo neexistând nici un guvern local care se poate ocupa de organizarea alegerilor pe teren”.

Totuși, încă nu este sigur că acest proiect va fi susținut de o majoritate parlamentară, existând probabilitatea ca în final să se ajungă la un consens, iar deputații să fie aleși prin vot mixt.