Plahotniuc va proteja securitatea informațională a Moldovei cu amenzile aplicate de CCA

Securitatea informațională a statului revine în atenția publică moldovenească printr-o inițiativă a Partidului Democrat. Democrații își propun să apere Moldova de poluarea informațională și să combată propaganda străină. În același timp Asociația Presei Independente constată că autoritățile sunt codașe la capitolul implementării angajamentelor din domeniul mass-media asumate prin Acordul de Asociere.

vlad plahotniuc
Vlad Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova,la briefingul săptămânal organizat de Partidul Democrat FOTO: Sandu Tarlev

În conferința de presă tradițională a Partidului Democrat din 13 iunie, Vlad Plahotniuc, a constatat că în Moldova există un „volum imens de informații false și nimeni nu le combate”. Pentru a rezolva această problemă democrații propun câteva modificări în Codul Audiovizualului. Proiectul propus de democrați are 3 elemente esențiale: definirea termenului de „securitate informațională”, stabilirea țărilor ce au programe ce corespund securității informaționale și sancționarea celor care nu respectă prevederile legii.

Astfel la posturile TV și radio din Republica Moldova vor fi acceptate emisiuni cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în UE, SUA, Canada și statele ce au ratificat Convenția Europeană cu privire la televizunea transfrontalieră.

Pentru posturile care nu respectă prevederile referitoare la „securitatea informațională” se stabilesc amenzi de la 40.000 la 70.000 de lei. Amenzile vor putea fi aplicate de Consiliul Coordonator al Audioviziulului.

Amintim că mass-media, pe lângă televiziune și radio, include presa tipărită și mass-media online, iar prevederile CCA se referă doar la TV și radio.

Partidul Socialiștilor s-a expus împotriva tentativelor Partidului Democrat din Republica Moldova și sateliților săi cu privire la interzicerea difuzării știrilor și programelor analitice rusești.

Maia Sandu a declarat că inițiativa e o prefăcătorie cum rar întâlnești. „Cel care retransmite posturile de televiziune rusești se dă mare luptător cu propaganda”. Președinta PAS susține că propaganda de la Kremlin este foarte toxică pentru Republica Moldova, dar pe lângă propaganda rusească, societatea noastră este supusă unei campanii continue de manipulare şi dezinformare de guvernare.

Proprietarii principalelelor televiziuni

Conform Barometrului Opiniei Publice din aprilie 2017, 65% din populație a declarat TV-ul ca principală sursă de informare, urmată de 24% care au declarat internetul ca prima sursă. Respondenții care au indicat televiziunea ca prima sursă de informare au mai spus că urmăresc postul Prime(55%), Moldova 1(40%), JurnalTV(29%), ProTV(26%), RTR Moldova(26%) PublikaTV(25). Conform declarațiilor depuse la CCA, televiziunile Prime și PublikaTV, aparțin președintelui PD, Vlad Plahoniuc. Moldova 1 este televiziune de stat. Proprietarul Jurnal TV este Victor Țopa. ProTV a declarat structura acționariatului conform unei anexe care nu a fost scanată și plasată pe site-ul CCA. RTR Moldova este deținută de mai mulți asociați: Stețco Valentina(25%), Sârbu Galina și Borșevici Oxana deține 25% și un partener necomercial rusesc ce deține 50%. În Republica Moldova există 58 de posturi TV care au licență de emisie.

Guvernarea ignoră periodic cooperarea cu UE

Experții Asociației Presei Independente(API), Ion Bunduchi și Aneta Gonța au analizat modul în care și-au respectat autoritățile angajamentele luate prin Acordul de Asociere pe domeniul mass-media. Concluziile experților sunt că autoritățile trebuie să mărească viteza de implementare deoarece au multe restanțe.

Experții API prezintă un raport FOTO: privesc.eu

Există un Plan național de acțiuni care a fost implementat în periada 2014-2016 și a primit 14 puncte din 24 și un Plan național de acțiuni pentru perioada 2017-2019 care a acumulat, până în prezent, doar 13 puncte din 24, conform metodologiei API.

Ion Bunduchi afirmă că guvernarea a ignorat dialogul periodic și cooperarea cu Uniunea Europeană pentru coproducția în domeniul cinematografiei și televiziunii. Acesta a arătat că instrumente de colaborare există, dar nu a fost planificate acțiuni.

Referitor la dialogul privind politica audiovizuală, expertul API spune că acesta este insuficient. „Dialogul în acest domeniul este foarte larg, iar cele 9 acțiuni planificate de Guvern nu acoperă necesitățile din domeniu.” a declarat Ion Bunduchi la prezentarea raportului de monitorizare.

Acesta observă că autoritățile au planificat o singură acțiune în trei ani de zile pentru a apropia legislația națională de cadrul Uniunii Europene, ceea ce este insuficient.

Aneta Gonța, expertă API, a mai adăugat că Directiva 2010/13/UE pe care Guvernul vrea s-o implementeze în Moldova a fost modificată de UE și „va avea un text complet nou”. Experta afirmă că implementarea directivei este importantă, dar autoritățile nu țin pasul cu evoluțiile pieței și schimbările la nivel comunitar.

În același context autoritățile au fost lăudate. Aneta Gonța a menționat că a fost oportună adoptarea legii 201 de modificare a Codului Audiovizualului și crearea unui grup de lucru pentru ajustarea legislației moldovenești la practicile europene. Amintim că de la întrarea în vigoare a Acordului de Asociere, din 2014 până în prezent, Codul Audiovizualului a fost amendat de 10 ori.

Pentru Macovei, director API, a remarcat că atenția Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu este direcționată spre lucrurile cu adevărat prioritare. Acesta consideră amuzant faptul că CCA planifică să lanseze un nou site, în contextul în care pagina instituției a fost actualizată recent din banii Consiliului Europei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *