Meniu Închide

Pogromul de la Chișinău din 1903 și modificarea politicii externe americane

Pogromul de la Chișinău din 1903 a declanșat modificări în politica externă a Statelor Unite ale Americii: a fost citat în motivarea corolarului Roosvelt la Doctrina Monroe drept un exemplu al încălcării drepturilor drepturilor omului capabil să justifice o intervenție în alte state. Corolarul Roosvelt enunțat în 1904 a justificat intervenția americană în Venezuela din 1902-1903 și face parte din așa numita ”politică a ciomagului”, enunțată tot de președintele american Roosvelt pentru relațiile internaționale: ”vorbește frumos și ține în mână un ciomag zdravăn”. 

La începutul secolului XX Chișinăul devenise prototipul unui oraș obscur, dominat de rasism și ură după ce sute de evrei au fost jefuiți, torturați și omorâți cu sânge rece. Pogromul de la Chișinău din 1903 a marcat un punct de cotitură în opinia publică evreiască și a modificat inclusiv politica externă a Statelor Unite, presa americană fiind plină de caricaturi precum cea de mai jos.

”Oprește oprimarea crudă a evreilor. Roosvelt către țar: acum că ai pace în afară de ce nu scapi de această povară ca să ai pace și în interiorul țării?” Sursa foto
”Oprește oprimarea crudă a evreilor. Roosvelt către țar: acum că ai pace în afară de ce nu scapi de această povară ca să ai pace și în interiorul țării?” Sursa foto

Impactul evenimentelor petrecute în Chișinău acum mai bine de 100 de ani a fost enorm și este în prezent studiat de Steven Zipperstein, profesor la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii. Aflat într-o vizită la Chișinău, acesta a vorbit despre fațetele mai puțin cunoscute ale pogromului, a consecințelor pe care le-a declanșat și despre miturile care învăluie acest eveniment ancorat în istorie.

Pogromul a făcut „faimos” Chișinăul

Steven Zipperstein a studiat îndeaproape aspectele istoriei și vieții evreilor din diferite regiuni ale lumii și s-a oprit asupra Pogromului de la Chișinău, considerând acest eveniment tragic drept un punct de cotitură. „Acest pogrom a bântuit pur și simplu ultimul secol. Încerc acum să trasez niște linii distincte între ceea ce s-a întâmplat atunci și ceea ce se crede că s-a întâmplat. Cartea la care lucrez acum se bazează în mare parte și pe relația dintre istorie și mit și mai ales, pe modul în care miturile construiesc istoria”, a explicat profesorul american în cadrul unei prelegeri publice susținute la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Steven S. Zipperstein Sursa foto
Steven S. Zipperstein Sursa foto

În Occident, termenul „pogrom” era echivalența unei guvernări care  coordonează atacuri împotriva comunităților evreiești. „În America și în alte țări, la începutul secolului XX, cuvântul apare întotdeauna scris în ghilimele. Mai aproape de anul 1905, termenul devine la fel de cunoscut ca și vodka. Sintagma a intrat rapid în conștiința colectivă a oamenilor și era un termen destul de comun, dar obscur și cu o conotație neagră, precizează Zipperstein.

Chișinăul era o catastrofă

Există o conexiune direct între pogromul de la Chișinău din 1903 și înființarea asociațiilor pentru apărarea oamenilor de culoare din America. „Acesta a fost argumentul oficialilor ruși pentru americani. Rușii le-au imputat americanilor că nu pot controla atacurile asupra celor de culoare. Este interesant faptul că acest eveniment tragic este poate cel mai bine documentat din istoria ruso-evreiască, cel care a fost extrem de bine investigat și cu toate astea despre care se cunoaște foarte puțin. Pogromul din Chișinău stă cumva și la baza apariției bolșevismului”, susține profesorul de la Stanford. „ Chișinăul era puțin cunoscut, însă după aceste evenimente triste i s-a dus faima de oraș catastrofă. Faptul că a existat un număr mic al morților a avut un mare impact. Atunci când vorbim despre sute de mii sau milioane de morți, cifrele sunt abstracte. Ceea ce s-a întâmplat la Chișinău a părut mult mai dur și mai simplu de înțeles. Toți morții încăpeau într-o singură fotografie. Oamenii au privit această tragedie într-un mod foarte personal și emoțional”, explică Steven Zipperstein.

Orașul măcelului

Pogromul acesta a cutremurat populația evreiască din Imperiul Țarist și nu numai. Tragedia a fost reflectată cel mai profund într-un poem în limba ebraică semnat de poetul Haim Nahman Bialik. Acesta a vizitat Chișinăul în lunile mai-iunie 1903 și a petrecut aici cinci săptămâni, timp în care a adunat mărturii despre masacru și a ajutat victimele. „Este poate cel mai puternic și profund poem scris în secolul XX în limba ebraică. Încă se duc dezbateri privind includerea acestei poezii în programul școlar pentru ca elevii evrei să cunoască acest document. Niciun text despre pogromul de la Chișinău nu este la fel de popular ca această poezie”, afirmă profesorul american.

Originile masacrului

Cauza oficială care a declanșat pogromul de la Chișinău a fost un articol publicat în ziarul „Bessarabeț” condus de Pavel Crușeveanu, un antisemit și xenofob convins, în care se povestea că un băiețel a fost omorât de evrei pentru ca să-i folosească sângele la prepararea azimii de Paște. Pe străzi au apărut grupuri de oameni care urau moarte evreilor și împărțeau manifeste în care se menționa că țarul Nicolae al II-lea le permite oamenilor să atace evreii. Pogromul a durat două zile timp în care 49 de evrei au fost uciși, circa 500 au fost răniți, iar 2.000 de case au fost jefuite. Poliția nu a făcut nimic ca să împiedice atrocitățile care au ajuns cunoscute la nivel internațional.

Steven J. Zipperstein este profesor la universitatea Stanford din California, SUA. A predat la Oxford și Harvard și și-a dedicat cariera cercetărilor despre istoria și cultura poporului evreiesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *