Presiuni la adresa Chișinăului: drepturi exclusive și statut deosebit pentru Găgăuzia

Puterea de la Comrat dorește să decidă, fără implicarea Chișinăului, în privința organizării administrative a autonomiei găgăuze, iar în legislația națională să fie indicat expres faptul că Găgăuzia nu este de rând cu orice raion, municipiu sau oraș din Republica Moldova.

Adunarea Populară a Găgăuziei a decis pe 9 august să prezinte pe masa deputaților de la Chișinău o inițiativă legislativă prin care se dorește consolidarea statutului special al autonomiei. Reprezentanții puterii de la Comrat susțin că deși în Constituția Republicii Moldova este menționat faptul că UTA Găgăuzia are un statut aparte, legislația privind organizarea teritorial-administrativă a Republicii Moldova nu prevede acest lucru.

Găgăuzia vrea statut special garantat în lege

Astfel, deputații găgăuzi susțin că este necesar ca documentul să fie modificat și să fie indicat clar că Găgăuzia nu se referă la nici unul din nivelurile care stabilesc tipurile de unități administrative locale. Ei propun ca să fie scris în legislație că unitățile administrative de nivelul I se referă la sate și orașe, cele de nivelul II – la raioane și municipiile Chișinău și Bălți, iar Găgăuziei să-i fie atribuit un „nivel special”. În același timp, documentul stipulează ca Adunarea Populară să aibă dreptul exclusiv de a organiza administrativ-teritorial Găgăuzia prin adoptarea prevederilor legislative necesare.

Potrivit gagauzinfo.md, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a mulțumit reprezentanților OSCE și ai misiunilor diplomatice pentru că au asistat la întrunirile grupului de lucru care a elaborat acest document. În același timp, sursa citată a scris că chiar cu câteva săptămâni înainte de decizia Adunării Populare deputații socialiști Fiodor Gagauz și Vladimir Țurcan au înregistrat pentru a ajunge în atenția Parlamentului un proiect de lege similar.

Inițiativa legislativă – formă de presiune a Comratului la adresa Chișinăului

Referitor la această inițiativă, expertul din cadrul IDIS „Viitorul” Cornel Ciurea a calificat gestul Comratului ca fiind o formă de presiune la adresa autorităților centrale de la Chișinău. „Puterea de la Comrat în mod periodic și constant vine cu diferite propuneri, mesaje și inițiative legislative prin care s-ar dori consolidarea statutului autonomiei găgăuze. Este și o problemă de dialog în acest caz dintre cele două părți, fiindcă autoritățile găgăuze văd într-un fel statutul special al regiunii, iar puterea de la Chișinău – într-un alt mod. Cei de la Comrat vor drepturi exclusive și să fie mai independenți față de Chișinău, iar puterea centrală de la Chișinău a știut de fiecare dată să depășească această situație, făcând referire la legea care reglementează statutul special al Găgăuziei. Acest ping-pong va mai dura și reprezintă o formă de dialog dintre Chișinău și Comrat până se va ajunge la un consens”, a subliniat politologul Cornel Ciurea, menționând că această inițiativă a Adunării Populare nu aduce practic nimic nou în relațiile dintre cele două părți.

Puterea centrală vrea anularea mai multor legi adoptate la Comrat

Amintim că Chișinăul a cerut recent anularea mai multor acte adoptate de puterea de la Comrat în ultimul an, cum ar fi codul electoral, codul audiovizualului din UTA Găgăuzia, legea privind facilitățile fiscale, precum și unele prevederi din legea privind statutul de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. Ca reacție, președintele Comisiei juridice din cadrul Adunării Populare, Ivan Burgudji, a criticat dur intenția Chișinăului, acuzând autoritățile centrale de incompetență și de faptul că își doresc destabilizarea situației din Găgăuzia.