Versiunea oficială în dosarul decesului lui Andrei Brăguța este că tânărul de 32 de ani a intrat cu vânătăi în sistemul penitenciar pe 24 august și a ieșit fără suflare pe 26 august. De pe 15 până pe 24 august acesta s-a aflat pe mâinile polițiștilor. Deși autoritățile au anunțat despre suspendarea din funcție a nouă persoane care ar fi implicate în acest caz, acestea refuză să recunoască univoc dacă tânărul a fost sau nu bătut în perioada respectivă. Cifrele oficiale arată că numărul actelor de violență a oamenilor legii asupra cetățenilor aflați în custodia lor este în descreștere, însă media lor încă nu bucură: de la trei la doi moldoveni bătuți în fiecare zi.

politia
Un grup de polițiști FOTO: Sandu Tarlev

Fenomenul torturii şi relelor tratamente reprezintă o provocare majoră

Rapoartele Poliției și Procuraturii din anii precedenți demonstrează că violența în cadrul instituțiilor de drept nu este o excepție. Cei care ajung pe mâna polițiștilor sau a ofițerilor ce au misiunea de a reține anumite persoane sunt tratați din start ca infractori notorii. În raportul de activitate al Procuraturii pentru anul 2016 este menționat negru pe alb că „fenomenul torturii şi relelor tratamente reprezintă o provocare majoră pentru autorităţile naţionale, inclusiv datorită faptului că standardele dreptului internaţional impun Statului obligaţia de a fi responsabil pentru comportamentul faţă de persoanele aflate în custodia sa”.

Ce înseamnă tortura: doi moldoveni sunt bătuți în fiecare zi de polițiști

Datele Procuraturii arată că anul trecut instituția a fost sesizată de aproximativ 600 de ori în baza articolului din Codul penal cu privire la „tortura, tratamentul inuman sau degradant”. Cu alte cuvinte, în medie câte doi moldoveni s-au plâns în fiecare zi că au fost tratați necorespunzător de oamenii legii. Acest articol din Codul penal nu se referă la violența dintre persoane oarecare. Tortura, tratamentul inuman sau degradant se referă expres la cazurile când oamenii sunt snopiți în bătaie sau insultați de persoane ce reprezintă autorități publice, adică polițiști sau ofițeri din structurile de forță. Cele aproximativ 600 de sesizări s-au transformat în 107 cauze de urmărire penală, în restul cazurilor procurorii au refuzat începerea urmării penale. Într-un final, în instanța de judecată au fost trimise 31 de cauze penale, iar patru polițiști au primit amendă. Aceste cifre ne face să ne întrebăm dacă sesizările cetățenilor sunt false, aceștia invocă „tortura” fără motiv sau procurorii închid ochii la faptele polițiștilor?

Șeful Secției combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale, Ion Caracuian, a explicat pentru moldNova.eu că angajaților din organele de drept le este transmis foarte clar mesajul „Toleranță zero față de tortură”. Acesta a spus că dacă în trecut oamenii nici nu știau unde să se adreseze, atunci în prezent cetățenii au această posibilitate. „Cifrele arată o scădere cu 30%, de la peste 900 de plângeri în anul 2012 la 622 în anul 2016. Nu mai suntem în anii ’90, când te temeai să intri la poliție”, ne-a spus Caracuian.

Secțiile de poliție din Moldova, cuiburi ale torturii. Cum se distrează polițiștii pe seama infractorilor

La conferința de presă de pe 31 august referitor la cazul lui Andrei Brăguța, viceministrul Justiției a recunoscut cu jumătate de gură că există suficiente cazuri în care cetățenii sunt aduși plini de vânătăi în sistemul penitenciar.

Polițiști cercetați pentru fals în acte publice

În raportul de activitate al Poliției din anul 2016 este relatat că pe numele polițiștilor care se presupune că au încalcat legea au fost pornite 289 de cauze penale. La fel, cele mai multe cauze, 53 la număr, au fost pornite pentru tortură și tratamente inumate. Alte 36 de cauze penale au fost pornite pe excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, iar 35 cauze penale – pe abuzul de putere. Obținem astfel 124 de cazuri documentate în care polițiștii, cei care trebuie să ocrotească ordinea publică, și-au folosit forța împotriva cetățenilor. Alte 18 cauze penale au fost pornite pentru fals în acte publice, adică polițiștii au raportat în documente alte fapte decât cele care au avut loc în realitate.

Doar șase agenți au aplicat nelegitim forța fizică

Raportul Poliției pentru anul 2016 mai arată că polițiștii obraznici sunt sancționați de superiori. Astfel, 312 polițiști au fost sancționați disciplinar, dintre care 49 – dați afară de la serviciu. Cea mai frecventă încălcare comisă de oamenii legii este „neglijența în exercitarea obligațiunilor de serviciu” – 73 de cazuri, 28 polițiști au încălcat disciplina de serviciu, 24 au consumat alcool în timpul serviciului. Șase polițiști au fost sancționați pentru aplicarea nelegitimă a forței fizice.

Merită să amintim că sute de persoane au fost reținute de forțele de ordine în aprilie 2009. Atunci, presa a relatat pe larg despre zeci de cazuri cu cetățeni snopiți în bătaie de polițiști. Totuși, la 8 ani de la acele evenimente, tocmai polițiștii implicați în cazurile de violență au fost avansați în funcție sau au scăpat de pedepse prin diverse tertipuri juridice.

Conform datelor de pe 1 iulie 2017, în penitenciarele moldovenești își ispășeau pedeapsa 6.293 de persoane, alte 1.500 de persoane sunt reținute. Obținem astfel peste 7.700 de persoane care sunt în custodia statului și care riscă, sub o formă sau alta, să aibă parte de același tratament ca și Andrei Brăguța.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*