Intenția lui Traian Băsescu, de a înregistra un proiect privind unirea României cu Republica Moldova, este una populistă, dar, totodată, necesară. Astfel, a fost comentat la Chișinău anunțul recent al fostului președinte român. Cât de real este însă acest lucru, am încercat să aflăm de la cei care urmăresc scena politică și evoluțiile din societatea moldovenească.

Traian Băsescu
Traian Băsescu vorbește de pe scena Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău. FOTO: Sandu Tarlev

Traian Băsescu intenționează să depună în Parlamentul României un proiect de lege privind unirea poporului român, care se va baza și pe Rezoluția 148 a Senatului SUA, emisă în iunie 1991. În document se spune că SUA trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord. Mai pe scurt, SUA trebuie să susțină negocierile privind reunificarea României cu Republica Moldova. Decizia senatorilor din SUA a venit imediat după ce Republica Moldova și-a proclamat independența. Băsescu amintește despre reunificarea Germaniei, dar precizează că unirea va avea loc atunci când vor dori cetățenii Republicii Moldova.

Este sau nu reală unirea României cu Republica Moldova?

Politologul din cadrul IDIS „Viitorul” Veaceslav Berbeca crede că în următorii ani nu va avea loc procesul de reunificare, deoarece încă nu sunt create condițiile propice. „Deocamdată doar o mică parte dintre cetățenii Republicii Moldova doresc să ne unim cu România. Altă problemă constă în circumstanțele internaționale: nu știu dacă marile puteri ale lumii admit acest proces. Reunificarea Germaniei a avut loc într-un consens la nivelul marilor puteri. În cazul Moldovei situația este mult mai complicată”, a explicat Berbeca.

Referitor la inițiativa fostului lider de la București, politologul a afirmat că „Traian Băsescu avea mai multe posibilități să realizeze unirea în timpul când era președinte al României decât acum când este în afara spațiului politic din țara sa”. „Este în Parlament, dar împuternicirile pe care le are sunt net inferioare față de cele pe care le avea atunci. E mai mult o acțiune populistă, de propagandă politică, care probabil ar trebui să prindă pentru alegerile parlamentare din Moldova. Băsescu este parte a unui partid din Moldova. Într-un fel încearcă să prindă rădăcini și dividente poltice în Moldova”, a menționat Veaceslav Berbeca.

Totuși, există și opinii care văd o necesitate în promovarea proiectului de reunificare a Republicii Moldova cu România. Astfel, analistul Anatol Țăranu așteaptă să vadă care sunt detaliile acestui proiect. Potrivit expertului, este absolut evident că ideea unirii este promovată, în ultima perioadă, tot mai insistent, iar mișcarea unionistă în Republica Moldova, dar și în România înglobează tot mai mulți aderenți. „Un astfel de poiect este absolut logic, era de așteptat că ceva de felul acesta trebuie să apară. Băsescu se etalează ca un adept al unirii. Băsescu încearcă să activeze poziția României privind reunificarea”, a subliniat Anatol Țăranu.

Cum a crescut numărul unioniștilor în Moldova

Unioniștii sunt încă în minoritate în Republica Moldova, chiar dacă, în ultimii 7-8 ani, curentul unionist a crescut semnificativ în țara noastră, potrivit directorului IMAS, Doru Petruți.

CITIȚI ȘI:

Recensământul unioniștilor în Moldova anului 2017

„Începând din anul 2010 acest indicator crește. Cel mai mare record l-am avut în decembrie 2017, dar vine după o perioadă în care Băsescu a avut multe activități în teritoriu. Surprinzător sau nu, dar o parte din mass-media a reflectat destul de insistent prezența și mesajele transmise de Băsescu care încă are o carismă considerabilă pentru o anumită parte a publicului din Republica Moldova”, a observat Petruți. Directorul IMAS crede că saltul de creștere a unionismului s-a făcut și pe fondul crizei politice din anii 2013 și 2015. „O parte din electorat și-a spus: asta e una din strategiile/soluțiile posibile. Ne unim cu România și vin ei și ne rezolvă problemele noastre din justiție, politică, economie etc. În anul 2016 acest trend a fost și descendent, atunci când lucrurile legate de guvernare erau cât de cât clarificate, intraseră pe un făgaș normal, și acest curent a pierdut din priza la public. Așa că mai sunt posibile și evoluții oscilante”, crede Doru Petruți.

În cifre, numărul unioniștilor a atins cea mai mare cotă în decembrie 2017 – 32%, potrivit sondajului IMAS. Pe parcursul anului trecut însă, numărul lor a oscilat între 22-23%, conform rezultatelor Barometrului Opiniei Publice, și 24-25%, potrivit sondajelor realizate de către IMAS. Anterior, aflat la Chișinău, Traian Băsescu a spus că unirea va avea loc atunci când peste 50% dintre moldoveni își vor dori acest lucru; în caz contrar, niciun deputat nu va susține reunificarea celor două state românești.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*