Protecția copilului în Scandinavia, văzută de câteva moldovence: Copiii sunt ai statului

În Scandinavia, copiii sunt învăţaţi de mici că au drepturi, ei nu sunt proprietatea părinţilor, ci cetăţeni mici care nu se pot apăra singuri. Bunăstarea copiilor este ghidată de Serviciul Social de Protecție a Copilului, apreciat de localnicii din Suedia și Norvegia, dar criticat de străinii care nu se pot integra.

Copil în Suedia Sursa foto
Copil în Suedia Sursa foto

Suedia este prețuită pentru aerul proaspăt, natură și educația superioară acordată copiilor, dar are reguli stricte și o cultură foarte diferită de cea moldovenească. În Suedia toți au datoria de a raporta către asistența socială dacă au cea mai mică bănuială că unui copil i se face ceva rău sau îl neliniștește ceva. Bătaia nici măcar nu este ruptă din rai, așa cum auzim în Republica Moldova, iar părinții care îndrăznesc să-și bată copilul se aleg cu consecințe dureroase sau își pierd copilul. Serviciul de Protecție a Copilului din Suedia, numit Barnevernet în Norvegia sau Socialtjänsten în Suedia, are obligația să intervină imediat la cea mai mică sesizare și în timp de 14 zile ia o decizie preliminară, spune Doina Rîșcanu, o moldoveancă stabilită în orașul Gothenburg, unde lucrează în sistemul suedez de protecție al copiilor.

Copiii sunt considerați ai statului

Născută în satul Coșcalia din raionul Căușeni, Doina are o fetiță de 5 ani în Suedia și este căsătorită cu un cetățean român. „Am ajuns în Suedia pe 1 mai 2008 datorită soțului originar din România, care era stabilit aici – după multe refuzuri primite de la Ambasada Suediei de la București, pe motiv că moldovenii sunt un pericol social pentru Suedia, deoarece Republica Moldova are imaginea de cea mai săracă țară din Europa. După ce soțul a semnat o „asigurare”, precum că nu vom apela la ajutor din partea statului și el mă va întreține, am primit permis de ședere pentru 5 ani de la Instituția de Imigrări. Am urmat cursuri de limbă suedeză, care sunt gratuite și adaptate după capacitățile fiecăruia și timpul disponibil. După un an m-am integrat și am fost angajată la Skatteverket (Swedish Tax Agency). Instituție care se ocupă de plasarea copiilor în alte familii și de femeile maltratate”, povestește Doina despre cum a ajuns în Suedia.

Suedia este considerată cea mai bună țară în care să-ți crești copiii, fiind prima țară din lume care în anul 1979 a interzis orice formă de violență asupra copiilor. Potrivit Doinei, părinții beneficiază de 480 de zile de concediu maternal cu o indemnizație de circa 80% din salariu, dintre care 90 de zile în mod obligatoriu sunt rezervate pentru tată, iar copilul primește lunar câte 105 euro până la vârsta de 16 ani. „Aici părinții pot alege dacă vor să lucreze 100%, adică 8 ore pe zi, sau 90-75% din norma de muncă, până copilul împlinește 12 ani. Atenția statului începe chiar din primele zile de la nașterea copilului când sora medicală vine acasă pentru a discuta cu părinții și a verifica condițiile în care va fi crescut copilul”, ne descrie femeia cum funcționează sistemul suedez de creștere a copilului.

În anul 2013, au fost plasați în alte familii 32.600 de copii

În Suedia, copiii nu sunt ai părinţilor, ci ai statului. Societatea suedeză sesizează orice problemă referitoare la copii, începând de la educatori, medici, polițiști și chiar vecini.

„La grădiniță, cei mici sunt învățați la ce număr să telefoneze pentru a spune dacă sunt bătuți, iar orice bănuială că părinții nu-i acordă copilului îngrijirea de bază este raportată de educatoare. Poate fi atunci când copilul povestește lucruri de acasă sau are probleme de comportament. Se începe o investigație. Părinților li se comunică cine a făcut sesizarea, excepție fiind doar în cazul când persoana e anonimă sau a rugat să fie anonimă. Dacă abuzul este evident, dacă informațiile primite sunt relevante și indică un caz grav, atunci copilul este luat imediat. În toate cazurile părinții au posibilitatea să prezinte situația. Dacă este un abuz sexual sau consum de droguri, iar alarma vine din partea unor surse credibile, cum ar fi poliția, se ia copilul direct și se începe cercetarea penală a părinților”, spune Doina despre aplicarea legii.

Aceasta menționează că părinții își pot vedea copiii în perioada cât ei sunt plasați în altă familie. Serviciile sociale monitorizează ambele familii și în cele mai multe cazuri copiii se reîntorc la părinții lor biologici.

Educație prin consecvență

În timp ce străinii stabiliți în Suedia critică mult sistemul Socialtjänsten, majoritatea suedezilor consideră că, tot ce se face, se face pentru binele copiilor. Unii percep legea ca pe un mecanism de șantaj pentru părinți, deoarece copiii pot spune la serviciile sociale că sunt maltratați acasă, atunci când nu primesc ceea ce vor, motiv pentru care picii sunt învățați să nu mintă. „E foarte important ca părinții să aibă o relație foarte bună cu odraslele lor. A spune „nu” unui copil se poate face în alt mod decât a-l bate. Ei sunt foarte consecvenți, daca i-au spus copilului că primește bomboane doar sâmbăta, atunci vor primi dulciuri doar sâmbăta – nu se lasă convinși de țipetele copilului”, mărturisește femeia despre modul de educare a copiilor în Suedia.

11942182_534369086719957_4879221621662106250_o
Iuliana Chihab, moldoveancă stabilită în Suedia. FOTO: Arhivă personală

La școală fără dulciuri

Suedezii sunt amabili, binevoitori și mereu cu zâmbetul pe buze, spune Iuliana Chihab, altă moldoveancă stabilită în Suedia de 2 ani. „Indiferent de statutul oamenilor cu care m-am întâlnit, sunt toți la fel de amabili și zâmbitori. La început mereu respiram adânc, credeam că nu mă mai satur de aerul proaspăt. Te uiți într-o parte și vezi marea, cum întorci capul dai de munte”, descrie Iuliana frumusețea naturii din Suedia.

Femeia, stabilită în orașul Stockholm, îmi spune că copiii sunt învățați să respecte și să tolereze toți oamenii, să iubească școala și să se simtă speciali fiecare dintre ei. „Sistemul de învățământ diferă foarte mult de cel din Moldova. Se lucrează la voie, nu cu grabă. Copilul care nu reușește, se lucrează separat cu el și este ajutat să se ridice pe trepte. Copiilor care au capacități mai bune la învățat li se oferă toate condițiile și chiar sunt întrebați ce ar putea face școala, învățătorii ca să avanseze și mai mult. Nici un coleg de clasă nu știe despre alții ce note au luat. Notele sunt trimise acasă înainte de vacanță, iar părinții semnează că le-au văzut. În niciun caz copilul nu este dojenit în public”, spune Iuliana. Elevii din Suedia nu au voie la școală cu băuturi energizante, cipsuri și alte dulciuri cu zahăr, ci doar cu fructe proaspete, legume și fructe oleaginoase.

„Aș fi vrut să fiu copil în Norvegia”

387688_338432522837454_243258182_n
Cei patru băieţi ai Dianei Cazacu din Norvegia. FOTO: Arhivă personală

În Norvegia, conform statisticilor, locuiesc 100 de moldoveni. Interesul sporit al statului față de copii este la fel de accentuat și în această țară.

Căutând un viitor mai bun pentru copiii ei, Diana Cazacu împreună cu soțul au decis să emigreze în Peninsula Scandinaviei acum 5 ani. Femeia lucrează secretar-economist și crește patru băieți de 2, 9, 12 și 15 ani în capitala Norvegiei, Oslo, cel mai mic fiind născut acolo. Norvegienii sunt oameni drăguți, primitori și înțelegători, spune Diana Cazacu, care afirmă că nu există loc pentru discriminare, iar copiii săi s-au integrat foarte repede la grădiniță și școală.

„Totul se face pentru copii și familie. Pe primul loc e copilul. Depinde ce înțelegem prin abuz. Dacă e suspiciune de neglijență, dar nu e pericol pentru viața copilului – copilul rămâne la părinți în timp ce se cercetează cazul. Dacă este suspiciune de violență, copilul poate fi luat fără prevenire. În Norvegia nu există case de copii, nu există copii abandonați. Copilul are drepturi, chiar foarte multe după părerea mea. Copilul nu este certat, copilului i se explică. Copilul este ascultat și se ține cont de părerea lui. Poate fi pedepsit prin interzicerea unor jocuri, dar niciodată bătut, pișcat sau înjosit”, susține femeia.

13516401_10207597429067977_4306341161083953391_n
Diana Cazacu din Norvegia. FOTO: Arhivă personală

Diana explică și modul în care statul a ajutat-o la nașterea băiețelului cu 2 ani în urmă. „Am fost tratată cu respect. Nu mi s-a cerut nimic și nici nu am achitat nimic, atât la naştere, cât și pe parcursul gravidității. Toate serviciile au fost gratuite. Toți copiii i-am născut prin cezariană. În Moldova, a trebuit să caut medicul care-mi va primi nașterea și să mulțumesc financiar echipa de medici. Aici nu am știut cine mă va opera. Cu 10 minute înainte de naștere am făcut cunoștință cu medicul, iar după naștere nu am reușit să-i zic mulțumesc”.

În Suedia și Norvegia se investește în oameni – le oferă cursuri de limbă suedeză gratuit și calificări profesionale. Înainte de nașterea copilului, părinții merg la lecții și învață cum să-și crească corect copilul, inclusiv sub aspect psihologic. Toți sunt egali, iar fiecare emigrant are dreptul să înțeleagă despre ce se vorbește. Astfel, copiii migranților moldoveni învață de la început cu ajutorul traducătorului, care vine acasă cu profesorul.

6 comentarii la „Protecția copilului în Scandinavia, văzută de câteva moldovence: Copiii sunt ai statului”

  1. Buna!!Foarte interesant articolul tau si cu multe de invatat.Voiam sa va intreb un lucru despre cum ati facut ca sa munciti la Skatteverket.Suntem noi veniti aici,asteptam inca person nummer si m ar interesa cum a ti facut…Sfi?Sas si pe urma?va multumesc frumos!

    Răspunde
    • Eu am scris articolul pe baza relatărilor făcute de cele trei femei din Republica Moldova stabilite cu traiul în Norvegia și Suedia. Nu cunosc cum se obține „numărul personal” și alte detalii de integrare în Scandinavia. Întrebați pe grupurile diasporei de pe facebook.com.

  2. Din ceea ce e scris în acest articol ,situația este mult mai dificila. În realitate sistemul lucrează în interesul cetățenilor săi și mai puțin pentru străini. Trebuie să ai multi bani pentru început și loc de trai. Aici mai mult sunt povești. Putini care nimeresc bine. La lucru negru nu ai nevoie de legalizare dar sa trăiești doar 1loc într-o cameră costa 300-350 euro

    Răspunde
    • Eu am vorbit cu cele trei moldovence doar despre protecția copilului în Suedia și Norvegia, care vorbesc doar de bine despre sistem. Nu am găsit moldoveni care sunt nemulțumiți de sistem sau de felul cum își cresc copiii. Nu cunosc cum stau lucrurile la capitolul locuri de muncă, chirie, legalizare etc – ar putea fi un articol separat pe viitor. Până la urmă fiecare e individual și are propria poveste, pozitivă sau negativă.

Lasă un comentariu