Raioanele țării vor fi lichidate ori comasate în regiuni din cauza inutilității serviciilor prestate de instituțiile de la acest nivel, potrivit noii strategii de reformare a administrației publice pentru anii 2016-2020, aprobate de Guvern în ședința din 6 iulie. Uniunea Europeană este dispusă să aloce 50 de milioane de euro pentru realizarea acestei strategii.  

În strategie se mai recunoaște importanța descentralizării și este stabilit că până în 2020 administrațiile moldovenești vor deveni mai puține la număr, dar mult mai transparente, necorupte și cu infrastructură tehnologizată.

Administrațiile publice raionale vor fi lichidate

Guvernanții își doresc ca structura administrației publice să fie una rațională și au de gând să optimizeze numărul și funcțiile autorităților administrative și instituțiilor publice pentru a exclude ambiguitatea, dublarea și suprapunerea funcțiilor, a face economii, dar și să transmite funcția de elaborare a politicilor locale la nivel ministerial.

În strategie mai sunt enumerate metehnele existenței actualului sistem de administrare pe raioane a țării.

Autoritățile raionale furnizează servicii de o importanță minoră, se menționează în document. Aceștia sunt responsabili de alocarea banilor de la stat către autoritățile de nivelul întâi (primării din sate și orașe raionale), dar și de elaborarea politicilor locale. „Raioanele şi-au asumat în practică un rol de nivel ierarhic superior în raport cu autorităţile locale de nivelul întâi, chiar dacă acest rol nu este prevăzut în legislație şi nu corespunde deja realităților existente”, se explică în document.

Intrarea în raionul Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Intrarea în raionul Taraclia FOTO Sandu Tarlev

În ultimii ani raioanelor le-au mai fost încredințate administrarea școlilor și asistenței sociale. Noul sistem de finanțare locală prin care se alocă bani direct de la stat către autoritățile locale, practic, a exclus necesitatea administrațiilor raionale. Astfel, până în anul 2018 urmează să fie elaborat conceptul privind noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova, inclusiv care să prevadă eliminarea raioanelor.

Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), salută apariția acestei strategii, pentru că pentru prima dată, într-un document oficial, apare îmbinarea problemelor atât ale administrației publice centrale, cât și ale administrației publicii locale și se recunoaște ineficiența raioanelor.

„Adică se recunoaște că nivelul acesta II al administrației publice în forma lor actuală este depășit. Soluția este optimizarea, lichidarea, crearea unor regiuni. Și crearea județelor e o temă depășită. În România se discută revizuirea acestui concept. La noi și așa neoficial se vorbește de regiunea Nord, Sud, Centru”, a explicat Furdui dedesubturile problemei.

Viorel Furdui, Directorul executiv CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova).
Viorel Furdui, Directorul executiv CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova).

Viața scurtă a guvernelor împiedică realizarea reformelor

Circa 769 (85%) dintre autoritățile locale din Republica Moldova au maximum șase funcționari publici locali (24% au mai puțin de patru funcționari), dintre care: primarul, secretarul, doi specialişti (în domeniile fiscal şi cadastral), contabilul, potrivit documentului. Situaţia respectivă este cauzată de numărul mare al unităţilor administrativ-teritoriale. Această structură a personalului nu permite un management public eficient şi furnizarea serviciilor la un nivel înalt de calitate, constată autorii strategiei de administrare publică.

Expertul în administrație publică, Viorel Furdui, atenționează asupra pericolul de lichidare a unui număr mare de primării de nivelul I (sate și orașe). Furdui spune că este necesar ca acest aspect să fie discutat atent, deoarece unii prea se agită, spunând că sunt prea multe sate și primării ineficiente. Viorel Furdui a spus că această problemă este foarte sensibilă și necesită o abordare minuțioasă și analiză a experienței altor țări din acest domeniu cu o structură demografică, culturală similară cu cea din Moldova.

Directorul executiv al CALM crede că cele mai mari probleme în privința acestor proiecte se atestă la etapa aplicării și că o reușită a acestei strategii poate avea loc doar cu stabilirea etapelor concrete de implementare, dar și cu alocarea resurselor financiare. Un alt factor care împiedică reformarea domeniului este discontinuitatea în acțiunile guvernanților, care se schimbă într-un ritm prea rapid și nimeni din ei nu se poate concentra pe termen lung asupra rezolvării problemelor.

Acesta a amintit că politicienii de la guvernare au stabilit încă acum 10 ani ca teritoriul Moldovei să fie divizat în șase regiuni de dezvoltare funcțională: Nord, Centru, Sud, Găgăuzia, Chișinău și Transnistria.

Regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova Sursa Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Republicii_Moldova)
Regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova, 2006.
Sursa Wikipedia

Republica Moldova a fost organizată în raioane încă de pe vremea Uniunii Sovietice. Ulterior, în 1998, au fost reînființate unele județe din perioada administrării românești. Odată cu revenirea comuniștilor la guvernare, în anul 2001, autoritățile au revenit la administrarea teritorială din perioada sovietică.

Județele Republicii Moldova Sursa Foto Wikipedia
Județele Republicii Moldova 1998-2001
Sursa Foto Wikipedia

Sub administrarea românească, Moldova era împărțită în zece județe, iar  în perioada Rusiei țariste – în nouă craiuri. Moldova medievală, la rândul ei, a fost delimitată în ținuturi și ocoluri.

Primăriile vor deveni mai independente în urma descentralizării

Activitățile realizate în ultimii 3 ani în domeniul descentralizării şi consolidării autonomiei locale constituie mai puţin de jumătate (50%) din toate acţiunile aprobate în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de descentralizare. Cele mai importante tergiversări se atestă în implementarea acţiunilor care vizează consolidarea bazei de venituri locale proprii ale autorităților publice locale, fapt ce compromite întreaga reformă de descentralizare.

Pentru deblocarea activităților şi avansarea pe următoarele componente ale descentralizării sunt necesare intervenții la capitolul descentralizarea patrimonială. Descentralizarea administrativă şi financiară este un instrument important pentru modernizarea administrației publice și îmbunătățirea calităților de servicii, lupta cu corupția și reforma justiției, recunosc specialiștii.

Totodată, descentralizarea urmează să asigure o definire şi o delimitare clară a raporturilor din cadrul administrației publice centrale, între guvernarea centrală şi cea locală, între administrația publică şi sectorul privat, dar și garantarea capacității autorităților locale de a gestiona treburile sub propria lor responsabilitate şi în interesul populației locale.

Sediul Primăriei Chișinău FOTO: Sandu Tarlev
Sediul Primăriei Chișinău FOTO: Sandu Tarlev

Viorel Furdui a atras atenția, în mod special, asupra faptului că în documentul aprobat de Guvern pe 6 iulie este subliniat rolul procesului de descentralizare a puterii ca un instrument de implementare a acestei reforme.

Potrivit estimărilor organizației pe care o conduce, acțiunile de descentralizare au fost realizate în proporție de 10%, nu de 50% cum este enunțat în document. Directorul executiv al CALM consideră că actuala clasă politică pare să nu perceapă adecvat rolul administrației publice puternice, dotată cu  instrumente de realizare a sarcinilor de management.

Reforma administraţiei publice. Pentru 3 din cele 4 acţiuni au expirat termenele de realizare. 2 acţiuni au fost realizate fără deficiențe, 2 – în curs pozitiv de realizare. Sursa - Expert-grup.org
Reforma administraţiei publice. Pentru 3 din cele 4 acţiuni au expirat termenele de realizare. 2 acţiuni au fost realizate fără deficiențe, 2 – în curs pozitiv de realizare.
Sursa – Expert-grup.org

„Clasa actuală nu ține cont că lucrurile nu stau bine în țara noastră, deoarece toate resursele, toate capacitățile de soluționare a problemelor sunt concentrate la centru, dar în felul acesta în prezent nu mai poți rezolva problemele”, a comentat Furdui.

Expertul a menționat că populația, conform sondajelor, are  încredere foarte mare în autoritățile locale.

Moldovenii au cea mai mare încredere în Biserică și Primăriile. Susra Barometrul Opiniei Publice, Aprilie 2016.
Moldovenii au cea mai mare încredere în Biserică și Primărie. Sursa
Barometrul Opiniei Publice, Aprilie 2016.

Astfel, primarii, având la îndemână instrumentele legale de administrare publică în conformitate cu posibilitățile descentralizării, ar putea transfera această percepție pozitivă a cetățenilor și asupra instituțiilor superioare, ca Parlament sau Guvern, consideră expertul.

Ghișeul unic și E-Modernizarea autorităților publice

Noțiunea de „transparență” se referă la raportarea în timp util a informațiilor publice fiabile, clare şi relevante cu privire la activitățile autorităților. Tradițional, autoritățile şi-au concentrat eforturile pe asigurarea unui minim de transparență în procesul decizional, susțin autorii conceptului de reformare a administrației publice.

Printre realizările strategiei de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) sunt niște portaluri unice ale serviciilor publice. Autorii strategii au menționată că pe site-urile guvernamentale deseori nu se poate găsi informația completă, care ar corespunde principiilor guvernării deschise.

Sursa Foto E-Government Center Moldova
Sursa Foto E-Government Center Moldova

Totodată, în document este specificat că cetățenii pierd mult timp în instituțiile de stat pentru a obține anumite servicii, care ar putea fi lesne înlocuite cu tehnologie electronică. „Cu toate că, cu suportul partenerilor de dezvoltare, Cancelaria de Stat a elaborat unele instrumente pentru implementarea re-ingineriei serviciilor publice şi a creat infrastructura de e-Guvernare, pentru digitizarea acestora, exemple de re-inginerie şi digitizare a serviciilor publice individuale sunt foarte puţine, din cauza că personalul autorităților prestatoare de servicii publice, atât la nivel de management, cât şi la cel de execuție, nu cunoaște noile concepte şi tehnici de reinginerie şi digitizare”, se mai menționează în strategia Guvernului.

Sursa Foto E-Government Center Moldova
Sursa Foto E-Government Center Moldova

În document, autoritățile recunosc că lipsește o abordare unică privind implementarea modelului de „ghişeu unic” în prestarea serviciilor publice. În pofida utilizării pe larg a denumirii de „ghişeu unic”, în realitate există abordări dintre cele mai diverse ale implementării acestui model în acordarea serviciilor. Există cazuri când implementarea „ghişeului unic” se exprimă prin organizarea concomitentă a unei serii de „ghişee unice” în aceeași instituție şi implică vizitarea acestuia de către beneficiari de mai multe ori, ceea ce de fapt subminează scopul propriu-zis al acestui principiu.

Specialiștii ocolesc angajările la stat din cauza salariilor mici

Salariul mediu lunar la nivel central în 2014 a fost același ca și în 2013, de 5.290 de lei pentru funcționarii publici la nivel de execuţie şi de conducere şi de 9.255 de lei pentru funcționarii publici de conducere de nivel superior. În martie 2015, pentru prima dată a avut loc avansarea în trepte de salarizare, iar în anul 2016 pentru prima dată s-a acordat premiul anual.

Totuși, printre problemele identificate în strategie, este faptul că salariul funcționarilor publici nu este ajustat anual la rata inflației şi la situația economică din țară. Comparativ cu salariile din sectorul privat, nivelurile salariilor pentru majoritatea funcționarilor publice, în special debutanți, sunt foarte mici, constată Guvernul.

Salariile funcționarilor sunt mici FOTO Sandu Tarlev
Salariile funcționarilor sunt mici FOTO Sandu Tarlev

Reformele de modernizare a serviciilor publice, derulate pe segmentul administraţiei publice locale, în special prin prisma utilizării tehnologiilor informaţionale şi valorificării fondurilor disponibile pentru guvernarea locală, impun necesitatea identificării posibilităților de a încadra în activitatea primăriilor specialişti calificaţi, inclusiv prin prisma reformării administrativ-teritoriale.

Capacitatea administrativă a autorităţilor publice locale este serios afectată de lipsa unor mijloace şi resurse umane, logistice, patrimoniale şi financiare consistente pentru a asigura servicii publice locale calitative.

Cu toate acestea, la indicatorul risipei cheltuielilor guvernamentale, analizat în cadrul Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, elaborat de către Forumul Economic Mondial, Moldova este clasată pe locul 102 din 144.

O strategie de dragul partenerilor externi sau de dragul banilor europeni?

Reforma administrației publice este una dintre restanțele majore în implementarea angajamentelor conform Acordului de Asociere RM-UE.

Strategia a fost elaborată în baza studiului europen realizat de SIGMA (Suport pentru Îmbunătăţirea Managementului şi Guvernării) și reprezintă o iniţiativă comună a OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), şi Uniunii Europene.

SIGMA cooperează cu diverse țări asupra consolidării sistemelor acestora de guvernare și a capacităților administrației publice timp de peste 20 de ani Sursa: Sigmaweb.org
SIGMA cooperează cu diverse țări asupra
consolidării sistemelor acestora de guvernare și a capacităților administrației publice timp de
peste 20 de ani
Sursa: Sigmaweb.org

Menționăm că Uniunea Europeană este dispusă să aloce 50 de milioane de euro (cu 10 milioane mai puțin decât prima tranșa a creditului românesc)  privind susținerea reformei administrației publice în Republica Moldova, bani care vor putea veni în a doua jumătate a anului curent.

Republica Moldova este prima ţară din Politica de Vecinătatea a Uniunii Europene în raport cu care UE a solicitat SIGMA să-i evalueze administraţia publică.

Viorel Furdui consideră că strategia aprobată de Guvern pe 6 iulie este necesară, pentru că subiectul privind reformarea administrației publice este unul care a fost evitat în ultimii ani. Acesta a atenționat despre riscul ca acest document să rămână făcut doar de dragul partenerilor externi și crede că reformele frânează inclusiv pentru că în administrare vine lume prost pregătită, deoarece specialiștii buni nu sunt motivați financiar. „De aici apare și corupția”, a concluzionat Viorel Furdui.

Chiar Guvernul recunoaște că, în prezent, funcția publică nu este atractivă pentru profesioniști buni și integri, iar administrația publică continuă să îndeplinească funcții care nu corespund întocmai rolului statului într-o economie de piață.

Strategia reformării domeniului administrației publice a fost elaborată după 11 ani de la lansarea primelor iniţiative de reformă a administraţiei publice din anul 2005. Guvernul a creat un Consiliul național pentru reforma administrației publice care se ocupă de monitorizarea procesului de modernizare a domeniului public.

Reforma administrației publice este asumată de autoritățile de la Chișinău în baza angajamentelor stipulate în Acordul de Asociere cu UE, iar Cancelaria de Stat urmează ca în termen de două luni să propună un plan de acțiuni privind implementarea și controlul acestei strategii. Potrivit analizei de impact, prezentată de secretarul general al Guvernului, Tudor Copaci, aprobarea strategiei nu implică niciun angajament financiar pentru Republica Moldova și din punct de vedere procedural această acțiune va fi realizată doar la nivel de Executiv.

3 comentarii

  1. Vă rog frumos să nu ne amăgiţi, că salariul unui funcţionar public de execuţie este 2 600 lei şi nu 5 290 lei. Multumesc !

  2. Domnule Pletosu, iată subcapitolul din document unde se vorbește despre salarizare. Punctul 119. ”A fost asigurată transparenţa sistemului de salarizare (Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici), care a fost aplicat tuturor funcţionarilor publici (cu excepţia unor categorii de funcţionari publici cu statut special). Astfel, acesta include 23 grade de salarizare, inclusiv gradele 1-20 pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie a cîte 9 trepte
    de salarizare fiecare şi gradele 21-23 pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior a cîte 5 trepte de salarizare. La intrarea în vigoare a Legii nr. 48 din 22 martie 2012, funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie le-au fost acordate treptele de salarizare I-VII, salariul acestora încadrînd-se în
    diapazonul 2200-8580 lei, iar funcţionarilor publici de conducere de nivel superior – treptele I-III, salariul acestora încadrînd-se în diapazonul 7000-8970 lei. Astfel, salariul mediu lunar la nivel central în 2014 a fost acelaşi ca şi în 2013: 5290 lei pentru funcţionarii publici la nivel de execuţie şi de conducere şi 9255 lei pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior, în total 37 de poziţii . În martie 2015, pentru prima dată a avut loc avansarea în trepte de salarizare, iar în anul 2016 pentru prima dată s-a acordat premiul anual”

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*