Comisia Electorală Centrală a inițiat înregistrarea prealabilă a cetățenilor de peste hotare pentru desfășurarea referendumului propus de Igor Dodon pe 24 septembrie, în urma căruia acesta vrea să obțină mai multe atribuții. Din lipsă de finanțare însă, procedurile pentru referendum pot fi suspendate în orice moment.

igor dodon
Alexandr Rahr și Igor Dodon, veniți la clubul de presă „Rezonanța socială” de pe malul Nistrului, s.Holercani, 27 iunie 2017 FOTO: Sandu Tarlev

Rodica Sârbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul Comisiei Electorale Centrale, ne-a declarat că instituția s-a adresat de două ori Guvernului și Parlamentului pentru a identifica resursele financiare necesare. Ultima solicitare a fost făcută în luna iunie. „Referendumul este unul neplanificat, astfel încât în bugetul de stat nu au fost prevăzute resurse în acest scop. Pentru a indentifica aceste mijloace financiare ne-am adresat Guvernului și Parlamentului, dar deocamdată nu am obținut un răspuns”, a menționat Rodica Sârbu. Scrisorile Comisiei Electorale Centrale practic au fost ignorate de autorități, chiar dacă acestea trebuie examinate în termen de maxim 30 de zile.

Referendum, fără bani

Totuși, în lipsă de bani Comisia Electorală Centrală a inițiat înregistrarea prealabilă a cetățenilor din diasporă pe 11 iulie, deoarece decretul lui Igor Dodon este publicat în Monitorul Oficial și este în vigoare. Conform Codului Electoral, cu 55 de zile înainte de referendum trebuie constituite circumscripțiile electorale, iar cu 35 de zile înainte – birourile electorale. Conform devizului aprobat de CEC, referendumul costă 74 de milioane de lei, bani care trebuie să fie prevăzuți în bugetul de stat pentru anul 2017. Odată ce nu au fost prevăzute inițial, acest surse pot fi alocate atunci când are loc rectificarea bugetară.

„Cred că-l vom ruga pe președinte să se mai gândească”

Dumitru Diacov, președintele de onoare al Partidului Democrat a spus pentru moldNova.eu că formațiunea încă nu a luat o decizie finală privind referendumul inițiat de Președinție. Întrebat ce crede despre referendum, Diacov a răspuns ironic: „Liderii de partide au alte chestii pe capul lor, doar referendumul lui Dodon le mai lipsește”. Acesta a amintit și că pentru referendum nu au fost bugetați bani pentru anul 2017. „Cred că îl vom ruga pe președinte să se mai gândească. Poate la anul vom organiza ceva, poate odată cu alegerile din 2018, dar e greu de spus”, a precizat Diacov.

În aceeași ordine de idei, democratul spune că cele patru întrebări pentru referendum nu sunt formulate corespunzător. „Referendum pe toate întrebările care îl preocupă pe președinte nu poți face oricând. Întrebările trebuie să fie simple și clare, nu poți veni cu 4-5 întrebări. Asta e un fel de sociologie, dar nu referendum”, crede Dicov. Acesta a încheiat, spunând că deputații au o ordine de zi foarte încărcată și majoritatea se gândește la proiectele de pe ordinea de zi.

„Igor Dodon încearcă să scurme în legislație”

Vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a declarat că desfășurarea referendumului inițiat de Igor Dodon este ilegală și neconstituțională. În acest sens, Partidul Liberal a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Liberalii contestă competențele președintelui pentru declanșarea referendumului. „Noi așteptăm rezolvarea cazului pe cale constituțională. Altminteri considerăm că desfășurarea acestui referendum poate avea loc doar dacă există o înțelegere între PD și PSRM. Președintele Igor Dodon din neavând ce face încearcă să scurme în legislație și în materia legislativă din Republica Moldova pentru a-și demonstra că după noapte vine zi și după zi vine noapte. Chestiunile axiomatice precum că limba română este limba română nu pot fi supuse referendumului”, a subliniat Munteanu.

Liberalul a mai spus că dacă se ajunge la situația nefastă și lui Igor Dodon îi va fi satisfăcut acest moft, atunci liberalii vor depune eforturi și vor demonstra cetățenilor că tot ce a solicitat Dodon sunt aberații curate.

Un joc iresponsabil

Vadim Pistrinciuc, vicepreședintele PLDM, crede că Igor Dodon se lansează într-un joc iresponsabil. „Inițiativa este total deplasată și inoportună. E doar o inițiavă politicianistă care are un singur scop: dezbinarea, generarea de conflicte sociale. Este un joc iresponsabil care în cele din urmă va fi pierdut cu trăsnet de cel care îl inițiază”, a comentat Pistrinciuc.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor nu ne-au răspuns dacă în buget există 74 de milioane de lei care ar putea fi alocați pentru desfășurarea referendumului până la publicarea articolului.

Comisia de la Veneția: Dodon vrea prea multe

Igor Dodon a semnat pe 28 martie un decret prin care a stabilit data de 24 septembrie ziua în care cetățenii vor fi consultați pe patru întrebări. Președintele vrea să știe dacă moldovenii sunt deacord cu abrogarea „legii miliardului” sau dacă susțin drepturi suplimentare pentru Președinție pentru dizolvarea Parlamentului. O altă întrebare vizează reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 71, iar prin întrebarea a patra cetățenii sunt întrebați dacă susțin studierea „Istoriei Moldovei” în instituțiile de învățământ.

Anterior, Președinția a remis Comisiei de la Veneția un proiect de lege de modificare a Constituției pentru lărgirea atribuțiilor președintelui, dar aceasta a criticat inițiativa lui Igor Dodon, considerând-o inoportună.

Consituția și Codul Electoral oferă dreptul președintelui pentru a organiza referendumuri. Totuși, fără banii alocați de Parlament apare o coliziune legislativă. Comisia Electorală Centrală este obligată să execute un decret al președintelui fără a avea în „buzunar” resursele financiare necesare. În luna aprilie, premierul Pavel Filip a declarat oficial că Guvernul nu va finanța referendumul. „Preşedintele Dodon vrea să-şi facă campanie electorală pe banii statului”, a replicat Filip.