Ministerul Educației de la Chișinău a reformat o parte din școlile profesionale. Multe dintre ele au fost transformate în centre de excelență. În ultimii ani, zeci de instituții de învățământ profesional-tehnic din Republica Moldova au fost renovate și dotate cu utilaj tehnic modern. Chiar și așa, multe școli de meserii duc lipsă de laboratoare moderne și colaborări cu mediul de afaceri din țara noastră. Din cauza salariilor mici, tinerii absolvenți, dar și dascălii aleg să muncească în Europa.
Uniunea Europeană a oferit Guvernului de la Chișinău circa 25 de milioane de euro, la sfârșitul anului 2014, pentru modernizarea sistemului de învățământ profesional-tehnic, instruirea profesorilor, dotarea bazei tehnico-materiale, astfel încât elevii să beneficieze de cunoștințe adaptate după nevoile de pe piața muncii din Moldova.
„Să pregătim tineri care-i pot inspira pe alții”
Dumitru Golomez este elev în anul II la Școala Profesională Nr. 6 din Cahul. Tânărul învață meseria de electro-gazo-sudor. „Am ales să învăț la o școală profesională, deoarece vreau să mă angajez mai ușor în câmpul muncii. Fără facultate pot să mă angajez liber la noi în țară cu un salariu destul de bun”, susține elevul. Dumitru a observat unele îmbunătățiri după reformarea școlii profesionale din orașul Cahul. „Ne-au mărit bursa, iar asta e o motivare pentru elevi. Pentru unele meserii au adus utilaj modern, dar la altele nu este”, precizează tânărul.
Tot în orașul Cahul există Școala Profesională Nr. 1 care pregătește meseriași în brutărie, cofetărie și croitorie. Instituția a beneficiat de suport financiar pentru procurarea unor mașini de cusut și ustensile pentru viitorii brutari și cofetari. „Am cumpărat utilaj, echipament, ustensile și mobilier adecvat studiilor. Am modernizat atelierul de croitorie și laboratorul de cofetărie. Avem nevoie de suport tehnic pentru operatori. Dintotdeauna am avut elevi pentru meseriile de bucătari și cofetari. E sănătoasă concurența – câte patru candidați pe un loc. Avem corp didactic performant. Colaborăm cu doi agenți economici de la Cahul. Ceea ce solicită întreprinderile – maiștrii instruiesc elevii întocmai”, spune Ana Chiricuță, director adjunct la Școala Profesională Nr. 1 din Cahul.
Tinerii agronomi nu au unde munci
În ultimii 3 ani, autoritățile de la Chișinău au evaluat 97 de școli profesionale și colegii. În rezultat, activează 42 de școli profesionale, 32 de colegii, iar cele mai bune școli profesionale și colegii au fost transformate în 12 centre de excelență specializate în medicină, economie, farmacie, energetică, agricultură, IT, transport, industria ușoară, prelucrarea alimentelor, construcții și viticultură. Pentru digitalizarea, dotarea cu computere noi și alte echipamente moderne, statul a cheltuit până la 1 milion de euro pentru fiecare centru de excelență.
Bunăoară, fosta Școală Profesională din satul Țaul din raionul Dondușeni s-a transformat în Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole. „Avem bază tehnico-materială. Pregătim agronomi, mecanizatori etc. Însă aceștia nu au unde lucra, deoarece nu există cerere de agronomi pe piața muncii. În domeniul agricol lucrează doar tinerii la care părinții au afaceri în agricultură. Peste 50% dintre tineri pleacă peste hotare. Un mecanizator are un salariu de 2.000-2.500 de lei”, povestește Aurel Serbeșniuc, directorul instituției.
În nordul Moldovei, la Bălți, există Centrul de Excelență în servicii și prelucrarea alimentelor. Directorul instituției, Silvia Proțiuc, mi-a spus că o duc foarte bine. „Noi nu avem probleme. Am făcut reparație capitală. Avem bază tehnico-materială. Avem profesori foarte buni. Avem semnate 83 de contracte cu agenții economici unde elevii fac practică”, relatează Proțiuc cu mândrie.
„Să facem ceea ce putem și s-o facem bine”
Școlile profesionale din Moldova mai au încă de lucru, abia sunt la jumătate de drum. Instituțiile care pregătesc meseriași au nevoie de o colaborare mai strânsă cu mediul de afaceri și majorarea salariilor pentru profesori, afirmă Pius Frick, reprezentantul Fundației Internaționale „Liechtenstein Development Service” în Republica Moldova. UE susține formarea profesională, dar nu știe ce poate să facă la capitolul salarizare.
Totodată, expertul UE Gabriela Ciobanu crede că aceste școli au nevoie de un mecanism de calitate. „Fiecare instituție trebuie să știe ce se întâmplă cu tinerii care absolvesc studiile. Ce pot face ei după absolvire? Câți tineri ating necesarul de cunoștințe pentru a se integra pe piața muncii? Multe lucruri nu se pot face fără finanțare, fără o bază tehnico-materială. Angajatorii vor angajați calificați. Este important să avem încredere unii în alții, să încurajăm elevii etc. Urmărim același scop și nu avem interese, decât de a lucra pentru societate. Peste 10 ani dircutăm despre una alt mod de funcționare”, concluzionează expertul european.
Ce mai rămâne de făcut?
Reforma de modernizare și dezvoltare a instituțiilor de învățământ tehnico-profesionale va continua până în anul 2020. Până acum s-au cheltuit peste 10 milioane de euro. „Nici pe departe nu am finalizat reforma. Noi continuăm să ne dezvoltăm. Oferta de muncă nu corespunde cu cerințele de pe piață. Nu am reușit să aducem instituțiile la cel mai înalt nivel. Recunoaștem că trebuie de investit mai mult, dar încă nu ne putem permite să facem investiții mari”, comunică Silviu Gâncu, șeful Direcției de învățământ profesional-tehnic de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova.
În anul 2015 a fost creată Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional (ANACIP), care are responsabilitatea de a evalua și acredita calitatea programelor de studii în toate instituțiile de învățământ. ANACIP a beneficiat de un grant în valoare de 70.000 euro pentru renovarea și dotarea tehnică a unor birouri. Banii au fost oferiți de către Guvernul României și Agenția pentru Cooperare și Dezvoltare din Austria.