La TV tot mai des apar reportaje ale căror protagoniști sunt oameni beți, scandalagii care se dau în spectacole ridicole în secțiile de poliție. Consiliul de Presă consideră că Poliția se face vinovată pentru denigrarea imaginii persoanelor care ajung la secțiile de poliție, fac scandal, apoi apar la TV. Polițiștii, la rândul lor, consideră că jurnaliștii sunt de vină, pentru că nu respectă codul deontologic, iar poliția își face treaba onest.

Reportajele care aduc audiență

Televiunile din Republica Moldova abundă în reportaje scandaloase, care au menirea să aducă audiență maximă. Vorbim despre reportajele în care bărbați și femei în stare de ebrietate, care manifestă agresivitate verbală și fizică în secțiile și comisariatele de poliție. Comportamentul neadecvat al acestor persoane devine și mai neadecvat la vederea unei camere de luat filmări. Acești oameni devin protagoniștii știrilor din prime-time, în orele cu audiență maximă. Reportajele sunt plasate pe site-urile acelor televiziuni, pe Youtube și pe rețelele de socializare, spre satisfacția [și deseori stupefacția] internauților.

Cel mai recent exemplu este un reportaj unde apare o tânără blondă în unul dintre sectoarele din Chișinău, înjurând ca la ușa cortului, aruncând cu scaune în polițiști. Tânăra chiar l-a și mușcat de mână pe cameramanul de la postul de televiziune. Reportajul cu titlul „Și-a băut mințile și a uitat că e domnișoară” a fost încărcat pe Youtube pe 28 noiembrie, a luat peste 10.000 de vizualizări. În comentarii apar calificativele „zdreanță” sau „prostituată”. De fapt, pe acest post de televiziune sunt difuzate o sumedenie de reportaje de acest fel, în care apar oameni neadecvați urmare a consumului de alcool. Fețele acestor oameni nu sunt blurate și ei nici nu sunt informați că vor apărea la TV.

Consiliul de Presă: „De vină este Poliția și presa”

Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, spune că responsabili de aceste reportaje se fac deopotrivă Poliția și jurnaliștii.

Potrivit Vioricăi Zaharia, prima care încalcă drepturile omului în aceste cazuri este Poliția. Persoana are demnitate și dreptul la imagine în orice circumstanțe. Acest drept poliția trebuie să-l protejeze și nu să-l încalce. Pentru Consiliul de Presă este evident că echipa de filmare a fost chemată la secție de către Poliție. „Prezența jurnaliștilor nu este justificată în niciun fel – nu există nici un interes public pentru ca acești oameni să fie filmați și arătați la TV. Persoanele respective au tot dreptul să dea în judecată și Poliția, și postul de televiziune”, spune Viorica Zaharia.

Președinta Consiliului de Presă mai adaugă că majoritatea dintre cei care au apărut la TV au spus, chiar și fiind în stare de ebrietate, că nu vor să fie filmați. S-au comportat agresiv atunci când reporterul a continuat să filmeze și să pună întrebări, iar filmarea a acționat ca o provocare. Oamenii nu ar fi avut acest comportament în alte condiții.

„Misiunea jurnalistului este să culeagă, să verifice și să transmită informații de interes public. Deontologic, nimic nu justifică filmarea și difuzarea acestor pseudo-știri. Un produs mediatic trebuie să prezinte un subiect de interes public și să fie informativ. Aici nu poate fi vorba de un interes public și nici informativ. Astfel de materiale sunt o rușine pentru cei care se consideră jurnaliști”, crede Viorica Zaharia.

Poliția: „De vină sunt jurnaliștii”

Adrian Jovmir, șeful Departamentului relații cu publicul a Poliției Capitalei, ne-a spus că Poliția nu are nici un acord cu presa pentru a-i difuza informații despre scandalagii, oameni în stare de ebrietate care sunt aduși la inspectorate. „Trebuie să demonstrați că Poliția cheamă presa! Reporterul are propriile surse de informare pe care nu este obligat să le divulge”, spune Jovmir. Respectiv, dacă vine televiziunea, Poliția nu are dreptul să interzică cameramanului să filmeze, deoarece se află într-un spațiu public, iar inspectoratele, secțiile de poliție sunt instituții publice unde se permite filmarea. „Poliția municipiului Chișinău nu a încheiat niciun acord cu televiziunile privind difuzarea informațiilor. Nu este prevăzut nicăieri ca un polițist aflat în spațiul public să interzică unui jurnalist să facă filmări. Singura excepție sunt locurile publice unde s-a produs o crimă și care sunt îngrădite cu o panglică a poliției”, precizează șeful Departamentului relații cu publicul a Poliției Capitalei.

Adrian Jovmir se întreabă dacă reporterul în aceste cazuri nu ar fi trebuit să blureze fața acestor persoane. „Pe de o parte, Poliția dorește să asigure transparența, pe de altă parte suntem acuzați nefondat. Ei vor audiență, dar Consiliul Presei ar trebui să-i tragă la răspundere pe ei, pe jurnaliști. În toate materialele difuzate de Poliție, toate fețele sunt blurate”, adaugă Jovmir.

Juriștii: „Jurnaliștii ar urma să informeze persoana că va apărea la TV”

Ombudsmanul Svetlana Rusu spune că, în conformitate cu bunele practici, jurnalistul trebuie să informeze persoana că este filmată pentru o emisiune și să-i ceară acordul în acest sens. „Filmările în spațiile publice presupune informarea persoanelor”. Cu siguranță, aceste persoane pot să se adreseze în instanța de judecată, însă aceste procese vor fi interminabile.

Ombudsmanul Asociației Presei Independente, Inga Burlacu, ne-a informat că în cadrul ședinței de săptămâna trecută pe care a avut-o Consiliul de Presă, s-a discutat aceste cazuri care au devenit un fenomen. „Noi vom ieși cu o declarație în timpul cel mai apropiat în care vom solicita colegilor din mass-media, atunci când obțin astfel de înregistrări, să țină cont de normele deontologice. O altă problemă este că aceste înregistrări deseori vin din instituțiile publice. Or, acestea ar trebui să fie mult mai responsabile când publică asemenea materiale”, a conchis Inga Burlacu.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*