Astăzi, la Bruxelles, Republica Moldova nu va mai fi tratată ca o poveste de succes a Parteneriatului Estic, când are loc cel de-al cincilea summit al proiectului european ce reunește fostele state sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Noul „elev model”, potrivit ministrului de externe al Spaniei, Jose Manuel Garcia-Margallo, este Georgia. În cadrul Summitului PE nu se va lua în considerare oferirea unor garanții de integrare în UE a statelor asociate.

Pavel Filip, la întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Bruxelles, 23 noiembrie 2017 FOTO: gov.md

Întrevederile lui Filip

Republica Moldova este reprezentată la Summitul Parteneriatului Estic de la Buxelles de către prim-ministrul Pavel Filip. Acesta va ține un discurs în numele Republicii Moldova, apoi va avea întrevederi cu Donald Tusk, președintele Consilului European, Federica Mogherini, reprezentantul UE pentru Externe și Securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Vecinătate și Extindere, Pierre Moscovici, comisar pentru Economie și Finanțe.

Presa a scris că în cadrul Summitului va fi semnată înțelegerea privind eliminare taxelor de roaming pentru telefonia mobilă. Într-un interviu pentru Moldpres, acordat de Pavel Filip în ajunul deplasării sale la Bruxelles, acesta a vorbit despre mai multe proiecte care ar urma să se materializeze după Summitul de la Bruxelles: acces la uniunea energetică, digitală și la Spațiul Schengen; beneficierea de avantajele pieței unice; racordarea la rețelele europene de transport; parteneriate în zona industrială, participare crescută la programele comunitare și în agențiile UE, mai multă cooperare în domeniul sănătății; tarife preferențiale.

Summit-ul nu va da garanții privind integrarea europeană

Pavel Filip a mai declarat că Parteneriatul Estic trebuie privit de către Chișinău ca o platformă pentru „a avansa mai rapid în implementarea Acordului de Asociere pentru a obține scopul final – integrarea europeană”.

Euobserver a scris în contextul Summitului că acordurile de asociere semnate cu UE nu înseamnă neapărat integrarea în uniune. Statutul de țară asociată nu presupune mai multă asistență financiară, sprijin militar sau drept de muncă în statele comunitare. În cadrul lucrărilor Summitului se va adopta o declarație față de conflictul din Nagorno-Karabah unde regiunea va apărea ca o zonă ocupată de Armenia. Uniunea Europeană va adopta o declarație finală care va conține un angajament cu privire la consolidarea democrației, statului de drept și a libertăților fundamentale. Tot în cadrul Summitului va fi semnat și un Acord de Parteneriat între UE și Armenia.

Aceeași sursă mai menționează că, în pofida succeselor înregistrate în trecut, PE are nevoie de o revitalizare pentru a rămâne o structură relevantă pe viitor. „La 24 noiembrie, liderii europeni se întâlnesc în cadrul Summitului PE de la Bruxelles. Vrem acum să propunem o cale pe care o vom urma pentru dezvoltarea PE. Această cale trebuie să se concentreze mai mult pe nevoile oamenilor, în special ale tinerilor, și să producă rezultate mai palpabile în următoarele patru decenii”, menționează autorii.

Patru domenii prioritare

Pentru Summitul Parteneriatului Estic de la  Bruxelles, europarlamentarii recomandă prin intermediul unei rezoluții să fie creat un fond pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova, care se va baza pe investiții publice și private din domeniul social și cel al infrastructurii economice. Să fie oferită țărilor din Parteneriat, care au făcut un „progres substanțial”, posibilitatea de aderare la uniunea vamală, energetică, digitală sau chiar zona Schengen și de eliminare a tarifelor de roaming. Să fie sprijinite reformele economice pentru eliminarea monopolurilor, limitarea rolului oligarhilor, prevenirea spălării banilor și a evaziunii fiscale. Să se mențină o presiune colectivă asupra Rusiei pentru ca aceasta să rezolve conflictul din estul Ucrainei, precum și cel din teritoriile ocupate: Abhazia, Osetia de Sud și regiunea transnistreană.

Alexandru Damian, de la Centrul Român pentru Politici Europene, scrie că ar fi recomandabil ca UE să facă presiuni mai mari asupra guvernului moldovean pentru a fi reevaluată reforma electorală, astfel încât să se ofere o cale legitimă pentru ca noile partide care vor intra în Parlament să consolideze democrația multiparlamentară.

Eșec geopolitic în regiune?

Portalul de analiză Eastbook scrie despre anumite controverse în interiorul UE care nu permit elaborarea și asumarea unor responsabilități radicale în cadrul PE. Sursa menționează despre un eșec geopolitic al UE în regiune… Potrivit analistului Kostanyan Hrant, de la Centrul de Politici și Studii Europene, dorința UE de a menține stabilitatea în Moldova și de a o promova ca pe o „poveste de succes” a PE a condus la neglijarea faptelor de corupție în rândul elitelor. Apoi, în ciuda sprijinului inițial pentru crearea unei instanțe anticorupție independente în Ucraina, UE nu a susținut cererea opoziției ucrainene privind „o reformă politică substanțială”, care ar presupune și transformarea legislației electorale și eliminarea imunității parlamentare.

Cu toate acestea, Parteneriatul Estic rămâne, potrivit Euobserver, una dintre cele mai de succes inițiative de politică externă a Uniunii Europene. UE a oferit 1,5 miliarde de euro prin acet proiect pentru dezvoltarea statelor ce fac parte din inițiativă.

4 comentarii

  1. Acum relatia cu UE ar trebui sa fie una cit mai strinsa. Si sa ne incredem in ceea ce s-a inceput, pasii duc spre integrare intr-un tempou mai rapid.

  2. totuși RM continuă să fie cel mai exemplar elev! RM a continuat permanet să implementeze reformele cerute de UE fără a nega măcar una din ele

  3. Maia Sandu și Năstase bubuie pentru că Guvernul de la Chișinău a mai obținut un succes, o macrofinanțare pe care ei au încercat să o blocheze.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*