Riscul de a face agricultură. De ce fermierii moldoveni nu vor să-și asigure culturile

Grindina, înghețul, seceta, ploile torențiale și furtunile reprezintă coșmarul fermierilor. Cu toate acestea, agricultorii din Republica Moldova nu se grăbesc să semneze contracte de asigurare agricolă, iar asigurările de profil sunt adevărate rarități.

În fiecare an, aceștia sunt puși în situația de a cere ajutor de la stat. Din cauza înghețurilor și a căderilor abundente de zăpadă din luna aprilie 2017, peste 34.000 de hectare cu culturi agricole au avut de suferit, iar pagubele financiare sunt de ordinul milioanelor de lei. În urma intemperiilor de la sfârșitul lunii aprilie, cel mai mult a suferit vița de vie și livezile de cireșe, nuci, vișine, caise și piersici. Sectorul vitivinicol a fost afectat în proporție de 43%, iar suprafața terenurilor afectate constituie 1.400 de hectare din 170 de gospodării din țara noastră.


VEDEȚI ȘI: INFOGRAFIC Unde au fost cele mai mari pagube la vița de vie în urma ninsorilor


terenuri agricole
Terenuri agricole. FOTO: Sandu Tarlev

Statul subvenționează asigurările în agricultură

Asigurările în agricultură sunt o soluție, dar lipsa banilor și desbăgubirile prea mici îi țin pe fermieri departe de companiile de asigurări. Altă problemă este lipsa de încredere în asigurator. „Nu m-am asigurat niciodată. Cunosc condițiile de asigurare, dar nu sunt încrezut că voi primi despăgubiri în caz de producere a riscului asigurat. Nu e simplu. Dacă compania de asigurări falimentează: ce faci, nu obții nimic? Dacă ar fi o companie finanțată de stat, atunci aș face asigurare”, spune Vladimir Malachi, pomicultor din satul Voluntari, raionul Ștefan Vodă.

Prețul unei prime de asigurare, care nu e deloc după buzunarul fermierilor, variază în funcție de riscurile la care este supus terenul cu plantații sau culturi agricole. Pentru a stimula beneficiarii de asigurări agricole, statul plătește o subvenție de circa 50% din valoarea primei de asigurare pentru toți cei care încheie o poliță de asigurare. Suma maximă plătită de stat nu poate depăși 300.000 de lei pentru fiecare agricultor. „De câte ori mi-am asigurat livada – niciodată nu s-a produs riscul asigurat. Dacă nu mă asigur atunci am probleme cu calamitățile naturale. Și anul ăsta m-am asigurat de grindină, dar am suferit de înghețuri în aprilie. Trebuie să ghicesc dacă va fi îngheț, grindină sau secetă. Sunt pachete care asigură toate riscurile, dar e foarte scump și rămâi cu nimic”, afirmă Alexei Ivanov, pomicultor din raionul Orhei. Bărbatul menționează că asiguratorii nu sunt binevoitori cu fermierii. „E un business al lor. Compania vrea să primească subvențiile. Noi plătim 50%, iar cealaltă jumătate o luăm de la stat. Arătăm contractul și AIPA le dă 50% din prima de asigurare”, precizează Ivanov.

Când asiguratorul refuză plata despăgubirii

Pentru a afla condițiile de sigurare am telefonat la una din cele patru companii de asigurări din Moldova care au licență pentru asigurările în agricultură. Astfel, am aflat că asigurarea producției agricole se face sezonier, din primăvară până-n toamnă. Prima de asigurare constituie 3% din costul fructelor, însă fiecare companie își are propriile comisioane. Pentru o livadă de meri cu suprafața de 5 hectare, cu recolta prognozată de 20 tone pentru un hectar, cu un preț de 2 lei/per kilogram, pomicultorul ar trebui să plătească 6.000 de lei – asigurare valabilă doar pentru grindină. Cei care vor să fie incluse și înghețurile, atunci comisionul este de 5-6%. Agentul de asigurări ne-a comunicat că în caz de producere a riscului asigurat, compania plătește 70% din valoarea daunei.

Referitor la eschivarea de la plata despăgubirilor, agentul de asigurări menționează că „sunt cazuri când se încearcă să se facă bani, dar nu-i putem pune pe toți într-o oală. Companiile și agricultorii sunt diferiți. Când are loc o calamitate naturală – se formează o comisie din reprezentanți de la Direcția agricolă, AIPA și Departamentul situații excepționale care stabilesc prejudiciul. Sunt oameni care rămân nemulțumiți, poate vor mai mulți bani. Noi refuzăm atunci când femierul vine și ne spune că a căzut câteva bobițe sau frunzele sunt găurite”, explică reprezentantul unei companii de asigurări.

O alternativă pentru fermieri

Chiar dacă Legea prevede expres că toți agricultorii care încheie o poliță de asigurare au dreptul la subvenții de circa 50% din valoarea primei de asigurare stabilită de compania de asigurări, numărul celor care apelează la acest serviciu este foarte mic. „Cuantumul maxim este de 300.000 lei pentru fiecare agricultor. Nu este o limită la numărul de agricultori. Ei nu apelează la acest serviciu, deoarece e o cheltuială suplimentară. Ei asigură un risc care nu s-a produs. Statul achită 50% din prima de asigurare, indiferent dacă are loc sau nu riscul asigurat. Noi stimulăm agricultorii să-și asigure producția. În cazul despăgubirii, atunci când se produce riscul asigurat, ministerul nu intervine”, menționează Vasile Dogotari, de la Direcția juridică și armonizarea legislației din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Amintim că în prezent MAIA propune agricultorilor să-și înființeze un fond mutual pe bani proprii pentru a-și asigura riscurile din agricultură.

MAI MULTE CITIȚI AICI: Statul vrea ca agricultorii moldoveni să-și creeze propria companie de asigurare din banii proprii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *