Rusia, Germania și Transnistria au încolțit Moldova la Berlin. Negocierile în format „5+2” merg împotriva principiilor Chișinăului

Negocierile de la Berlin pentru reglementarea conflictului transnistrean au constat într-o serie de presiuni asupra reprezentanților Chișinăului. Comunicatele oficiale de la Moscova și Berlin consideră drept un succes discuțiile purtate în formatul „5+2”, în vreme ce SUA și UE nu au emis nici un comunicat de presă asupra negocierilor.

Participanții la negocierile de la Berlin, 2-3 iunie 2016, de la stânga la dreapta: Gheorghe Balan, Reprezentantul politic din partea Moldovei; Cord Meier-Klodt, Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei; Shiv Sharma, Adjunctul interimar al purtătorului de cuvânt al OSCE; Michael Scanlan, șeful Misiunii OSCE în Moldova și Vitalii Ignatiev, Reprezentantul politic din partea Transnistriei. Sursa foto.
Participanții la negocierile de la Berlin, 2-3 iunie 2016, de la stânga la dreapta: Gheorghe Balan, Reprezentantul politic din partea Moldovei; Cord Meier-Klodt, Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei; Shiv Sharma, Adjunctul interimar al purtătorului de cuvânt al OSCE; Michael Scanlan, șeful Misiunii OSCE în Moldova și Vitalii Ignatiev, Reprezentantul politic din partea Transnistriei. Sursa foto.

La negocierile din 2-3 iunie de la Berlin, în ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Balan, a reușit să negocieze un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiilor Chișinăului, afirmă directorul Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă. În același timp, presa rusă este entuziasmată de rezultatul discuțiilor.

Eșec diplomatic

Victor Chirilă susține că la reuniunea de la Berlin, moderatorii și observatorii au făcut „front comun” în raport cu negociatorul R. Moldova, ceea ce ar constitui un eșec al diplomației moldovenești. Cu această ocazie, Rusia a reușit să transforme formatul „5+2” într-un instrument de presiune vizavi de R. Moldova; iar imparțialitatea Misiunii OSCE de la Chișinău ridică mari semne de întrebare. ”Misiunea OSCE de la Chișinău exersează presiuni crescânde asupra autorităților moldovenești pentru a le determina să facă cedări unilaterale, de exemplu să accepte circulația vehiculelor din regiunea transnistreană peste hotarele țării în baza numerelor de înmatriculare eliberate de administrația separatistă de la Tiraspol. În esență, aceasta ar însemna recunoașterea simbolurilor „statale” ale regimului separatist, înainte de a conveni asupra statutului regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova”, afirmă Victor Chirilă, conform Ziarul Național.

”Rusia a încercat din nou să impună oficializarea unui mecanism obligatoriu de garanții cu privire la implementarea deciziilor protocolare dintre Chișinău și Tiraspol, care odată acceptat ar legaliza un proces de recunoaștere graduală a realităților de-facto din regiunea transnistreană. Altfel spus, legalizezi treptat actualul statut nerecunoscut al Transnistriei, fără a avea negocieri oficiale la acest subiect”, mai spune directorul Asociației de Politică Externă de la Chișinău.

Reluarea negocierilor în formatul „5+2” semnalează un nou impuls în procesul de reglementare și creează o dinamică nouă pentru realizarea progreselor reale, a declarat Ambasadorul Cord Meier-Klodt, Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei pentru procesul de reglementare transnistreană.

Comunicatul OSCE

Presa rusă presimțea o victorie la Berlin

Cu o zi înainte de începerea negocierilor de la Berlin în presă rusă se spunea că partea transnistreană împreună cu Rusia ușor vor atinge rezultate în privința rezolvării problemelor legate de inițierea dosarelor din partea Chișinăului, însă mai greu vor fi obținute rezultate în privința transportării mărfurilor. Un rol important în acest sens, spuneau jurnaliștii ruși, este dorința Berlinului de a se manifesta în postura de președinte OSCE, transmitea Kommersant.ru.

Negocierile în format 5+2 de la Berlin, 2-3 iunie 2016. Sursa foto.
Negocierile în format 5+2 de la Berlin, 2-3 iunie 2016. Sursa foto.

Publicația Izvestia.ru a prezentat în culori pozitive negocierile de la Berlin și le numea progresive. Sursele publicației din mediul diplomatic german susțineau că Berlinul este interesat în rezolvarea cât mai urgentă a acestei probleme și este gata să extindă potențialul OSCE. Ambasadorul cu misiuni speciale al Federației Ruse, Serghei Gubarev, înainte de negocieri, a declarat că accentul discuțiilor va fi pus pe subiectul despre dosare penale intentate la Chișinău oficialilor transnistreni și pe problema transportului.

Poziția oficială a Moscovei

Șeful negociatorilor ruși, Serghei Gubarev a declarat că Rusia a venit cu propunerea privind garanțiile implimentării acordurilor obținute în formatul de negocieri „5+2”. Gubarev a mai spus că aceasta propunere a fost susținută de toți observatorii și mediatorii care au participat în cadrul întâlnirii de la Berlin. Urmează ca toate părțile să analizeze aceste propuneri și să se expună pe marginea lor în viitorul apropiat, a mai spus ambasadorul rus, conform Ria.ru.

Valerii Șovtenko, reprezentantul Ucrainei și Serghei Gubarev, reprezentantul Rusiei. Sursa foto.
Valerii Șovtenko, reprezentantul Ucrainei și Serghei Gubarev, reprezentantul Rusiei. Sursa foto.

Inforu.news scrie cu referire la declarațiile lui Serghei Gubarev că rezolvarea problemei transnistrene nu a avut loc, dar s-au conturat unele căi de a găsi compromisul. Protocolul care a fost semnat de mediatori la Berlin este privit ca o temă pentru acasă a mai spus diplomatul rus. Gubarev a accentuat că este nevoie să fie rezolvate problemele ecologice și cele de telecomunicație. El s-a plâns că telefonul lui mobil funcționează în toată lume în afara de regiunea transnistreană.

Gubarev a subliniat că nici un actor din formatul negocierilor „5+2” nu este interesat în privința schimbării formatului, inclusiv părțile conflictului, pentru că există o logică internă de diferențiere a rolului fiecăruia în acest format. Acesta a adăugat că oscilațiile actuale între Ucraina și Rusia nu s-au reflectat pe parcursul procesului de negocieri.

În centrul străduințelor noastre se găsește încercarea de a dezvolta o viziune comună asupra statutului Transnistriei, în cadrul integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova.

Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei

Tiraspolul, mulțumit de rezultatul negocierilor

Reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalie Ignatiev, s-a arătat mulțumit de abordarea pragmatică a problemelor care a avut loc, în opinia lui, în cadrul negocierilor de la Berlin. Ignatiev a spus că protocolul semnat în capitala Germaniei este ca o foaie de parcurs care va ajuta ca părțile să se apropie de rezolvarea unor probleme concrete și să treacă la un nivel mai pozitiv. El a accentuat că în protocol sunt stipulate obligațiunile părților în privința rezolvării problemelor ce țin de dosarele penale, perfecționarea mecanismelor de implementare a acordurilor, participarea automobilelor înregistrate în regiunea nerecunoscută în traficul internațional și recunoașterea diplomelor de învățământ din stânga Nistrului. Ignatiev a mai spus că o serie de probleme expuse mai sus vor mai fi abordate la întâlnirea din Bavaria care va avea loc în câteva săptămâni, se spune în comunicatul de presă al negociatorului transnistrean.

Amestecul lui Dodon

Portalul Okolokremlya.ru a publicat un articol dedicat problemei transnistrene în contextul negocierilor de la Berlin și alegerilor prezidențiale nerecunoscute care vor avea loc în timpul apropiat în regiunea transnistreană. Publicația susține că oligarhii locali cu ajutorul politologilor de genul lui Andrei Safonov și fostul ministru de externe separatist Valeri Lițkai vor să demonteze actuala conjunctură politică din regiune. Astfel, se afirmă că Rusia încă ține minte rolul lui Lițkai în privința obținerii statutului de observatori în formatul de reglemantare a problemei transnistrene de către UE și SUA (anterior formatul era compus din cinci părți) și faptul că acesta a salutat apariția misiunii EUBAM la granița cu Ucraina. În publicație, în acest context, se mai spune că Lițkai lucrează pentru liderul socialiștilor Igor Dodon în calitate de consilier. Lițkai mai este prezentat ca autorul Memorandumului lui Dodon privind federalizarea regiunii transnistrene. În același timp, Lițkai apare ca și consultant politic al șefului Sovietului din regiunea transnistreană Vadim Krasnoseliski, care la rândul său este văzut ca un potențial „președinte” din stânga Nistrului.

Transnistrenii, mulțumiți de rolul Germaniei

Regnum.ru scrie că rezultatele negocierilor de la Berlin prevăd activarea dialogului și obținerea acordurilor în câteva luni în privița recunoașterii diplomelor de studii (Ignatiev spune că acest aspect a fost recomandat de experți europeni), utilizarea numerelor de înmatriculare din stânga Nistrului, dar și aplicarea unui moratoriu în privința dosarelor penale inițiate împotriva funcționarilor nerecunoscuți din regiunea transnistreană (există 200 de dosare inițiate de Chișinău și aproximativ 140 de Tiraspol).

Negociatorul de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, i-a transmis lui Evgheni Șevciuk că rolul Germaniei în calitate de președinte în cadrul OSCE a fost semnificativ pe parcursul procesului de negocieri în formatul „5+2”. Protocolul care a fost semnat în urma primei runde de negocieri după o pauză de 2 ani prevede parametri palpabili în privința dosarelor penale împotriva funcționarilor din stânga Nistrului. Acest protocol prevede nu doar schimbul de liste cu numele celor care sunt vizați în dosare penale, dar și atingerea unor înțelegeri definitive pe marginea lor. În același timp, în protocolul respectiv este stipulat că orice acțiune care vizează ambele părți trebuie să fie abordată doar în cadrul negocierilor. Ignatiev a subliniat că el nu vede o alternativă a dialogului în acest sens, transmite Tv.pgtrk.ru.

Reluarea discuției despre federalizare

O altă apreciere pozitivă a negocierilor de la Berlin a fost expusă în materialul publicației Russkaia Planeta. Autorul publicației consideră că au apărut șanse de a găsi un comun acord între regiunea nerecunoscută din stânga Nistrului și Republica Moldova. Reprezentantul politic al administrației transnistrene, Vitalie Ignatiev, a insistat pe implementarea documentelor concrete în privința garantării executării hotărârilor luate în urma negocierilor pentru a ieși din cercul vicios. El crede că anume acest document ar putea garanta neadmiterea unor acțiuni unilaterale. Autorul materialului a menționat că negocierile în privința problemei transnistrene durează mai mult de 20 de ani (din 1994). Pe parcursul acestei perioade au fost analizate o serie de propuneri privind reglementarea problemei – construirea unei federații asimetrice, o autonomie extinsă sau asociație de tip confederativ. Toate scenariile însă nu au avut succes: părțile conflictului nu au ajuns la un viitor comun pe segmentele politice ale problemei. Iar după eșecul „planului lui Kozak” negocierile au degradat și mai mult. Abia în anul 2012 au apărut semne de relansare a dialogului prin intermediul așa-zisei politici a pașilor mici. Russkaia Planeta compară negocierile de la Berlin cu relansarea dialogului de tip politica pașilor mici, subliniind că deja la întâlnirea din Bavaria fiecare parte trebuie să vină cu rezultate concrete.

10 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *