Meniu Închide

Rusia își dorește stabilitate în Transnistria. Alegerile de la Tiraspol – fără miză

Atmosfera politică din Transnistria se intensifică în prezent. Reprezentanții ramurilor executivului și legislativului local luptă cu disperare pentru putere în ajunul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în luna decembrie. Actualul lider, Evgheni Șevciuk, este mai degrabă în defensivă în timp ce Sovietul suprem încearcă să se folosească de orice ocazie pentru a-l ataca în public.

sovietul-suprem-tiraspol
Sovietul Suprem de la Tiraspol FOTO: Sandu Tarlev

În această luptă sunt folosite atât metode legale, cât și ilegale. Deseori sesiunile parlamentare seamănă mai mult cu campanii de denigrare a președintelui și guvernului. Aceștia sunt acuzați de retragerea activelor financiare din conturile întreprinderilor de stat prin intermediul firmelor intermediare, producând astfel prejudicii la bugetul local de sute de milioane de dolari. O altă poveste este despre guvern, despre care se presupune că se face vinovat de impedimentele apărute în anul 2015 la plata pensiilor și salariilor. Practic, executivul este blamat pe toate fronturile, având și probleme politice din cauza faptului că legile inițiate de președinte sunt de obicei blocate de legislativ. Postul de televiziune TSV lansează filme prin care manipulează oamenii în favoarea poziției parlamentului.

Acuzații reciproce în presă

Pentru ca Șevciuk să fie atacat personal, în cadrul agenției de presă Rosbalt de la Moscova a fost organizată recent o conferință de presă. Fostul reprezentant al Comitetului de Investigații din Transnistria A. Haricikov le-a declarat jurnaliștilor că doar prin firma intermediară Energokapital liderul transnistrean a transferat 19 milioane de dolari unei firme offshore. Al doilea caz de tehnologie pur politică a fost aranjat atunci când a apărut un web-site nou-nouț „Russian Weekleaks”. Pe această pagină a fost publicat pe 27 iunie un plan care ar aparține consilierilor lui Șevciuk prin care acesta ar sabota alegerile prezidențiale pentru a discredita astfel majoritatea parlamentară și firma atotputernică Sheriff care stă în spatele ei. Nu trebuie să uităm nici despre sondajul realizat brusc de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia care este o premieră pentru regiunea transnistreană: conform rezultatelor prezentate, 24% din electoratul transnistrean ar vota pentru actualul șef al sovietului suprem de la Tiraspol, Vadim Krasnoseliskii, și doar 11% – pentru Șevciuk, în timp ce ratingul negativ al ultimului ajunge aproape de 50%.

Președintele și guvernul încearcă să răspundă calm acuzațiilor, afirmând că parlamentul a început deja campania electorală. Aceștia folosesc presa pe care o dețin pentru a-și apăra pozițiile și pentru a ataca ușor oponenții. Motivul principal este „lupta cu monopolistul” (Sheriff) care se presupune că încearcă să obțină controlul politic asupra regiunii, deținând partidul majoritar Obnovlenie. Comitetul vamal care este loial președintelui a realizat recent un film despre această companie, acuzându-o că a profitat de statutul de „importator special” în perioada 2006-2011, fiind în același timp un monopolist pe piața alimentară, de tutun și combustibil a Transnistriei. Autorii filmului au susținut că datorită deciziei lui Șevciuk de a anula statutul special al Sheriff, compania a plătit în perioada 2012-2016 taxe vamale de șapte ori mai mari decât în perioada precedentă. În afară de aceasta, în film sunt aduse acuzații firmei Sheriff pentru contrabandă activă cu pulpe de pui și țigări înainte de anul 2011, referindu-se la faptul că această companie a importat aceste produse în cantități mult peste capacitatea de consum a întregii populații din stânga Nistrului, de aceea subminând imaginea regiunii. Astfel, autorii filmului au decis să recunoască faptul că în regiune există contrabandă (chiar dacă aceasta a existat și mai înainte) doar pentru a discredita rivalul intern.

Cauzele economice ale conflictului politic

Care este cauza reală a acestei lupte politice? Prima dovadă a acestui conflict a apărut în anul 2013 când guvernul a decis să majoreze prețul intern la gaz cu 70%, ceea ce a provocat o lovitură majoră industriei locale, inclusiv pentru cea controlată de Sheriff (compania de textile Tirotex, producătorul de alcool Kvint etc.). Sovietul suprem a insistat atunci ca prețurile să fie majorate cu până la 17%, dar guvernul a refuzat să asculte argumentele și la scurt timp a fost nevoit să revină la prețurile inițiale din cauză că multe companii și-au suspendat activitatea. În anul 2015, președintele a propus să fie introdusă „taxa offshore” care la început însemna 10%, apoi 3%, ca în final, în luna mai 2016, să fie anulată. Acum, în contextul crizei valutare guvernul încearcă să-și impună decizia pri ncare agenții economici să vândă 100% din valutele străine proprii către stat (în timp ce în prezent această rată este de 25%).

Invocarea Moscovei

Așadar, executivul a întreprins mai multe încercări pentru a impune principalii agenți economici să contribuie la suplinirea bugetului local. Acest lucru să făcea de obicei cu referire la Rusia: de exemplu, tarifele la gaze au fost majorate, deoarece Transnistria ar fi trebuit să plătească Gazpromului, taxele offshore au fost discutate, deoarece președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut un apel la de-offshorizarea economiei. Pe de o parte, motivarea fiscală a președintelui este de înțeles. Bugetul Transnistriei avea un deficit mare, de aceea un buget stabil era un lucru bun din mai multe motive. În plus, Rusia a transferat ultima plată privind asistența macrofinanaciară în anul 2012, iar de atunci Tiraspolul nu a mai văzut bani de la Moscova (așa-numita asistență umanitară care este acordată Transnistriei anual din partea Rusiei este doar pentru achitarea unui mic adaos la pensii). Cererile de asistență pe care le-a făcut Șevciuk în timpul vizitelor sale la Moscova în perioada 2014-2015 au fost respinse. Pe de altă parte, schimbările erau făcute brusc, fără a lăsa economia locală să se adapteze. Ambele părți – guvernul și agenții economici – au eșuat să negocieze subiectele privind modul de balansare a intereselor fiscale ale regiunii și dezvoltarea economică. Din cauza deciziilor guvernului de a majora taxele de import și alte taxe povara fiscală asupra economiei a crescut de la 23,6% (2009) la 34,5% (2013) din produsul intern brut. Pentru comparație: în Rusia, rata este de 24,1% dacă nu luăm în considerare impozitarea resurselor energetice, în SUA – 25%, iar în Moldova – 31%). Alte măsuri ale guvernului au acum potențialul doar de a spori dinamica fiscală negativă. Să nu uităm și de prețul gazelor care sunt un factor cheie în economia Transnistriei – din cauza lipsei investițiilor, aceasta nu are resurse care să aibă grijă de eficiența energetică.

Drumurile la Kremlin

moscova-1
Kremlinul din Moscova FOTO: Sandu Tarlev

Ambele tabere politice sunt foarte nepopulare în Transnistria. Sheriff și Partidul Obnovlenie sunt asociate cu oligarhii politici, iar popularitatea lui Evgheni Șevciuk a scăzut dramatic în primul rând din cauza crizei economice severe din regiune. În afară de aceasta, nici executivul, nici legislativul nu au resurse suficiente pentru a-și înfrânge oponentul. De aceea, ambele tabere apelează activ la atenția Rusiei, amintind despre activitățile Moscovei la întâlnirile oficiale de prim-rang care au prevenit menținerea lui Igor Smirnov la putere în anul 2011. În prezent, Moscova este vizitată constant de două delegații transnistrene: una a Sovietului suprem și alta a președintelui. Aceste delegații lucrează separat una față de alta, dar aproape întotdeauna aproape în același timp. Asta s-a întâmplt în februarie și iunie a acestui an.

Aflându-se la Moscova în luna februarie, delegația Sovietului suprem a încercat să se deosebească de cea a lui Șevciuk și părea a fi puterea politică constructivă ce nu a venit să ceară asistență financiară, dar să propună inițiative pentru îmbunătățirea situației social-economice din Transnistria, la fel ca și recuperarea cifrei de afaceri din comerțul cu Rusia (care a scăzut din cauza devalorizării rublei ruse și a embargoului rus asupra produselor moldovenești care s-a extins și asupra regiunii transnistrene). Al doilea motiv al vizitei a fost acela de a informa factorii de decizie ruși despre cauzele reale ale crizei economice din Transnistria – taxare inadecvată, politicile bugetare și economice ale guvernului de la Tiraspol. În timpul celei de a doua vizite la Moscova, delegația parlamentară a participat la numeroase evenimente organizate în baza platformelor Partidului Rusia Unită și a Dumei de Stat, a discutat cu oficialii ruși, inclusiv cu cei din Administrația prezidențială rusă.

Partizanul lui Șevciuk

Evgheni Șevciuk a avut întrevederi cu Dmitrii Rogozin, reprezentantul special al președintelui rus pentru Transnistria, atât în februarie, cât și în iunie. Ultima dată acesta a fost de acord cu vicepremierul rus pentru a implica specialiștii ruși în rezolvarea crizei valutare din regiune. Presa a scris că printre aceștia se numără experți din Banca Centrală a Rusiei și Academia Prezidențială Rusă de Economie Națională și Servicii Publice. Evident, liderul transnistrean este hotărât să profite de aceștia pentru a media conflictul cu Sovietul suprem. În același timp, trebuie subliniat faptul că, în așa fel, Evgheni Șevciuk pare să nu-i fie frică de un audit extern.

În general, se poate afirma că Rusia se abține să intervină în politica din Transnistria, păstrându-și statutul de observator. Principalul motiv pentru aceasta este atitudinea precară a Moscovei față de ambele tabere politice. Sovietul suprem este, în primul rând, direct asociat cu grupul oligarhilor internaționalizat având interese în Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană. În afară de aceasta, conducerea actuală a Partidului Obnovlenie este apropiată de oameni din vechea gardă a lui Smirnov, care pare să aibă o imagine negativă la Moscova (aici trebuie amintită și personalitatea lui Vladimir Antiufeev, fost ministru al securității din Transnistria). Dacă este să vorbim despre Evgheni Șevciuk, atunci acesta încă nu a scăpat de eticheta politicianului care a câștigat surprinzător alegerile din 2011 după ce Kremlinul a decis să susțină un alt politician. În afară de aceasta, Șevciuk a cerut de multe ori asistența financiară din partea Rusiei, ceea ce desigur ar fi iritat oficialii de la Moscova. Totuși, Rusia pare să nu intenționeze să blocheze în totalitate una din aceste tabere politice din anumite considerente.

Rusia se abține

tiraspol-transnistria-9
„Integrare cu Rusia!” . Panou lângă autogara din or. Tighina (Bender) FOTO: Sandu Tarlev

Este destul de simbolic faptul că după ce Smirnov a fost acuzat de jefuirea asistenței umanitare a Federației Ruse, Moscova a început să transfere banii pe un cont special al Sovietului suprem. Dar în ultimii ani asistența financiară este transferată către un cont deschis la banca centrală a Transnistriei. Acest lucru arată cât de clar Rusia previne orice forță politică de la Tiraspol să-și câștige încredere pe seama factorului rus.

În consecință, Moscova în cele din urma se va abține eventual să joace un rol activ în jocul intern al politicii transnistrene. Interesul principal al Rusiei este stabilitatea politică în partea stângă a Nistrului. De aceea, Moscova se va situa de partea ambelor tabere politice pentru a rămâne pe teren legal și a organiza alegeri relativ corecte în luna decembrie. Dar acest lucru nu înseamnă că tehnologii politici de la Moscova vor scăpa vreo ocazie să câștige bani în campania electorală din Transnistria.

Traducere a analizei publicate de Andrei Deviatkov în cadrul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean. Intertitlurile aparțin www.moldNova.eu

NOTĂ: Andrei Deviatkov este doctor în istorie, lector superior la Universitatea de Stat din Tiumen (Rusia). A fost cercetător invitat la Stiftung Wissenschaft und Politik (Germania), New Europe College (România), Departamentul de Studii de Politică Globală, Universitatea din Malmo (Suedia). Actualmente este cercetător post-doctoral la Centrul de Cercetare al UE și al Rusiei de la Universitatea din Tartu (Estonia). Domenii de interes: reglementarea transnistreană, Parteneriatul Estic, politica externă a Rusiei și Germaniei, fosta Uniune Sovietică.

1 Comment

  1. Pingback:Ce vrea Rogozin de la Chișinău? - moldNova

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.