Meniu Închide

„Să vedeți că acum va fi altfel” – mentalități schimbate de înfrățirea localităților din Republica Moldova cu cele din România

„Centenar prin înfrățiri” este un proiect menit să încheie o serie de acorduri de înfrățire între localitățile din România și statele unde sunt comunități de români. Campania națională, lansată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni de la București, se desfășoară în contextul Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Tricolorul FOTO: Sandu Tarlev

Autoritățile din România își propun ca până la sfârșitul anului 2017 să semneze mai multe acorduri de cooperare cu primăriile din Republica Moldova. Prin campania „Centenar prin înfrățiri”, localitățile din județele Bacău, Neamț, Brăila, Tulcea, Ialomița, Teleorman, Dolj, Timiș, Bihor și Mureș din România se pot înfrăți cu localitățile similare din țara noastră.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni din România vrea să susțină dezvoltarea satelor din Republica Moldova. Pe lângă beneficiile culturale și schimbul de experiență între cele două state românești, aceste înfrățiri facilitează accesul la resursele financiare venite de peste Prut. Începând din anul 2014 și până-n prezent, peste 450 de sate și raioane din țara noastră s-au înfrățit cu comune și județe din România. Numai la începutul anului 2016, la București, într-o singură zi s-au semnat 450 de acorduri de înfrățire. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului de la București.

Cum s-a „bătut palma” la Brașov

Primarul de Carahasani, raionul Ștefan Vodă, Vladislav Cociu, susține că în acea zi de primăvară a fost liderul delegației primarilor din raionul Ștefan Vodă. „Atunci s-a apropiat de mine primarul comunei Șinca Nouă din județul Brașov. Mi-a zis: eu vreau să mă înfrățesc cu dvs. Eu îi zic că nu prea văd oportunitatea, deoarece am mai avut asemenea practici cu România și Italia. Au fost la noi, dar când a ajuns rândul să mergem noi la ei – nu răspundeau la telefon. Nu este o practică bună fără continuitate. Primarul de Șinca Nouă îmi spune: Să vedeți că acum va fi altfel. Eu eram cu 20 de primari din raionul Ștefan Vodă. Brașovul nu este o zonă adiacentă frontierei și de multe ori nu suntem eligibili pentru proiecte transfrontaliere, dar până la urmă primarii au fost de acord să mergem la Brașov, deoarece e o zonă bogată. Toți primarii noștri s-au înfrățit cu primarii din județul Brașov. Ulterior am mers și cu consilierii din Carahasani, deoarece mulți dintre ei erau sceptici. Eu i-am luat pe toți, inclusiv preoți, în total 20 de oameni care erau jumătate pro și jumătate împotriva României. Gradul de omenie și dăruire i-a impresionat pe toți”, își amintește Vladislav Cociu despre cum și-a convins colegii să se înfrățească cu România.

Înfrățiri, semnate de primarii din Brașov și Ștefan Vodă

Primarul de Carahasani spune că a facilitat întâlnirea dintre Consiliul Județean Brașov și Consiliul Raional Ștefan Vodă, care în final au semnat un acord de înfrățire. „Acordul prevede pentru anul viitor bugetarea unor proiecte. Satul Slobozia a primit de la comuna Ucea o autospecială pentru drumuri în valoare de 25.000 de euro. Alte primării au primit 6.000-7.000 de euro. Este bine și mă bucur că s-a pornit acest proces. Brașovul are speranță și încredere că vom implementa mai multe proiecte împreună. Primarii din județul Brașov au fost la noi și au rămas foarte surprinși, le-a plăcut mult. Noi suntem un sat prosper. Noi vream să facem înfrățiri și cu Germania, vrem să intrăm în familia lor mare”, povestește Cociu despre câteva proiecte implementate într-un singur an.

Schimbarea începe de la oameni

Beneficiile nu sunt doar de ordin economic. „Pentru mine e important să le schimbăm mentalitatea celor care gândesc postsovietic: a fost bine atunci, cârnațul era 17 bani etc. Românii au valori spirituale. Mi-a plăcut că ei merg la biserică, se roagă, sunt credincioși, sunt bogați la suflet și receptivi, dau o mână de ajutor celor care au nevoie. Acest lucru trebuie să-l implementăm și la noi, deoarece oamenii noștri sunt mai răi, mai reci. Din punct de vedere istoric: au auzit de la bunei că jandarmii români erau răi, dar am găsit niște oameni foarte buni. Trebuie să schimbăm viziunea. E foarte bine să preluăm mecanisme administrative de la români. Plus la asta, legea e pusă în capul mesei, lucrează legea, nu ca la noi. Schimbul de opinii, conlucrarea dintre toți oamenii: medici, profesori, preoți, oameni de rând, afaceri etc. Ei au invitat 50 de copii de la noi să vadă Transfăgărășanul”, continuă Vladislav Cociu, primar de Carahasani, seria avantajelor după semnarea acordului de înfrățire.

Înfrățirea poate dezvolta satele Moldovei

Bunăoară, în anul 2016, Primăria Zaim din raionul Căușeni a semnat acordul de înfrățire cu localitatea Poiana Câmpina din România. Acordul a fost semnat chiar în Casa Muzeu a poetului Alexei Mateevici, cel care a scris poezia „Limba noastră”, iar din anul 1995 a devenit Imnul de Stat al Republicii Moldova. Tot atunci, Poiana Câmpina s-a înfrățit și cu satul Negrești din raionul Strășeni. Ion Vesti, primarul de Zaim, raionul Căușeni, spune că încă nu au reușit să realizeze „ceva major”, dar există un plan. „Am făcut câteva vizite de studiu pentru administația publică locală. Avem un plan de acțiuni comune bazat pe proiecte de infrastructură, abrobat de ambele consilii. Avem promisiunea fraților români că la anul viitor implementăm proiectele, dar depinde și de bugetele lor de peste Prut. Avem câteva proiecte care variază între 5.000-10.000 de euro”, spune Ion Vești, primar de Zaim.

În martie 2017, comuna Bascov din județul Argeș s-a înfrățit cu satul Cimișeni din raionul Criuleni. Reparația grădineței din satul Cimișeni este primul proiect discutat de reprezentanții celor două localități. „Noi suntem încă la început de cale, dar sperăm că vom avea mari beneficii. Noi facem reparație capitală la grădiniță, schimbăm acoperișul etc. Nu avem resurse financiare suficiente și am apelat la înfrățire. Chiar ieri am primit un răspuns de la Bascov care ne-au spus să le trimitem devizul de cheltuieli, proiectul, necesarul de bani din partea lor etc. Trebuie să pregătim pachetul de documente. Avem nevoie de 1.700.000 de lei. Cât vor putea atâta ne vor da. Când au fost la noi, ei ne-au zis că pot să ne ajute cu mobila pentru grădiniță. Ei ne-au adus rechizite școlare”, povestește Valentina Pisarenco, primar de Cimișeni.

Satul Sadova, baștina lui Dodon, s-a înfrățit cu localitatea Cuza-Vodă

Cea mai recentă înfrățire s-a făcut între satul Sadova, baștina președintelui prorus de la Chișinău, Igor Dodon, și comuna Cuza-Vodă din România, la 23 septembrie 2017. La mijlocul lunii septembrie 2017, comuna Blejoi din județul Prahova a semnat un acord de înfrățire cu satul Bardar din raionul Ialoveni.

Înfrățirea localităților din România și Republica Moldova s-a făcut și în luna mai 2017 atunci când satul Codreanca din raionul Strășeni a semnat acordul de cooperare cu comuna Șoimari din județul Prahova. În luna mai 2017 s-au înfrățit localitățile Cotul Morii din raionul Hâncești și Ștefănești din județul Prahova. În total, circa trei sferturi dintre comunele prahovene au semnat acorduri cu localitățile din Basarabia.

Găgăuzia s-a înfrățit cu România

Relațiile dintre Găgăuzia și România au devenit mai apropiate. Asta după ce trei primari din Găgăuzia au semnat câte un acord de înfrățire cu alți trei primari din România în iulie 2017. În rezultat, orașul Comrat s-a înfrățit cu orașul Slănic Moldova, Vulcăneștiul s-a înfrățit cu Dărmăneștiul, iar Ceadîr-Lunga s-a fraternizat cu orașul românesc Târgu Ocna.

CITEȘTE MAI MULTE AICI:

Cele trei orașe mari din Găgăuzia s-au înfrățit cu trei localități din România

Alte acorduri de înfrățire semnate

În vara anului 2017, acorduri de colaborare pentru parteneriate economice și culturale au semnat 12 sate din raionul Hâncești. Acestea s-au înfrățit cu alte 12 localități din județul Iași, România. Documentatul a fost semnat la Conacul Manuc Bey din orașul Hâncești.

Orașul Strășeni s-a înfrățit cu municipiul Onești din România în anul 2015. Scopul principal al parteneriatului a fost crearea condițiilor comerciale dintre cele două orașe. Județul Călărași din România a semnat protocolul de înfrățire cu orașul Călărași din Republica Moldova, în anul 2016. În anul 2014, satul Hârtop din raionul Cimișlia s-a înfrățit cu comuna Cerașu din județul Prahova.

1 Comment

  1. Pingback:Județul Gorj se înfrățește cu Raionul Ungheni din Republica Moldova! - Românism

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.