Sărăcie, dar nu pentru toți: automobile, reparații, covoare sau mâncare pentru confortul funcționarilor

Autoritățile din Republica Moldova nu pot confisca averile depozitate peste hotare ale infractorilor moldoveni. FOTO: morguefile.com
Banii publici, irosiți pe propriul lux de către autorități. FOTO: morguefile.com

În timp ce moldovenii erau îndemnați să se deprindă cu sărăcia din bugetul statului și situația economică precară, reprezentanții autorităților publice, alimentate din buzunarele plătitorilor de impozite, nu se rușinau să-și asigure luxul și confortul prin achiziționarea pe bani grei a mașinilor, alimentelor, covoarelor, florilor, să își repare birourile și să se asigure că au pe masă ceai sau cafea. Sumele risipite pentru propria comoditate a acestora se ridică la zeci de milioane de lei, ceea ce este calificat de experți drept un abuz.

Buget sărac, în lipsa banilor din afară

Despre sărăcia fără precedent din bugetul public au vorbit strident și clar toți cei care au condus pentru perioade mai lungi sau mai scurte Guvernul de la Chișinău pe parcursul anului trecut. De fapt, la conducerea Executivului s-au perindat anul trecut cinci prim-miniștri, care de fiecare dată au ținut să avertizeze asupra pericolului în care se află banii publici din cauza că organizațiile internaționale au închis „robinetul” pentru Republica Moldova. Finanțatorii erau „supărați” în special pe blocajul politic de la Chișinău, din cauza căruia Fondul Monetar Internațional (FMI) amână semnarea unui acord cu Republica Moldova. După plecarea lui Iurie Leancă, prim-ministrul interimar Natalia Gherman declara că anume demisia acestuia va genera o criză bugetară și o amânare a unei înțelegeri cu Fondul.

Avertizarea premierilor: Fără cheltuieli inutile

„Demisia prim-ministrului şi amânarea misiunii Fondului Monetar Internaţional au afectat starea indicatorilor macroeconomici. În această situaţie, este necesar ca autoritaţile administraţiei publice centrale, ministerele şi alte autorităţi să suspende temporar angajarea de noi cheltuieli în domeniul investiţiilor şi achiziţiilor de mărfuri şi servicii neesenţiale activităţilor şi investiţiilor bugetare”, declara în iulie 2015 premierul interimar Natalia Gherman.

Și Chiril Gaburici semnala austeritatea bugetului în plenul Parlamentului, cauza fiind situația economică precară. „Este unul sărac, dar de unde mai mult. Venituri vom avea daca vom face reforme, cheltuieli vor fi oricum”, spunea despre buget și fostul ministru al Finanțelor, Anatol Arapu.

Guvernul: Nu-s bani în buget pentru medici și profesori

Guvernul Streleț chiar a respins și o inițativă a unui grup de deputați de a majora salariile medicilor și profesorilor. „În condiţiile unui buget auster nu este posibilă identificarea mijloacelor financiare suplimentare pentru a creşte salariile unor angajaţi cu venituri mici, în legătură cu majorarea tarifelor”, se arată în avizul elaborat de Executiv.

A existat chiar și anunțul Agenției Achizițiilor Publice, publicat pe 3 iulie 2015, la recomandarea Ministerului Finanțelor, privind suspendarea cheltuielilor bugetare, „în contextul evoluțiilor macroeconomice nefavorabile și insuficienței resurselor interne și externe”.

„Finanțarea de la bugetul de stat se va efectua doar pe cheltuielile cele mai necesare, care asigură funcționalitatea instituțiilor bugetare (cheltuieli de personal, cheltuieli de regie și alte cheltuieli fără care instituția n-ar putea funcționa), în rest, cheltuielile ce țin de procurări, reparații și investiții urmează să fie suspendate atât la componenta de bază, cât și la componentele mijloace speciale și fonduri speciale”, argumentau autoritățile această decizie.

Autoritățile publice, „imune” la criză

Astfel, o scurtă incursiune în Registrul achizițiilor publice ne arată că „sperietorile” capilor de guvern referitor la sărăcia din bugetul de stat nu au avut efect în cazul autorităților publice. Acestea nu s-au sinchisit să cheltuiască milioane de lei pe propriul lux și confort. În timp ce Guvernul îndemna tot mai des moldovenii să strângă cureaua, instituțiile publice încheiau contracte de zeci de milioane de lei pentru a beneficia de produse alimentare, rechizite de birou, combustibil pentru transportul de serviciu, deplasări cu avionul, servicii hoteliere sau abonare la reviste și ziare.

Ceai, cafea, apă și „amesticătoare” de sute de mii de lei la Fisc sau covoare la MAI

În afară de aceste cheltuieli semnificative, de exemplu, Fiscul a procurat cafea, ceai, pahare și „amesticătoare” în valoare totală de peste 395 mii de lei sau apă minerală plată de 123 mii de lei.

achizitii fisc

De asemenea, sărăcia nu a fost un impediment pentru Ministerul Afacerilor Interne în a cumpăra flori și covoare de peste 127 mii de lei, automobile de peste 755 mii de lei sau să repare birouri, cheltuind peste 380 mii de lei. În același timp, conform contractului de achiziție încheiat, MAI a efectuat lucrări de reparație a Centrului de decizie din cadrul Centrului Național pentru Managementul Integrat al Crizelor și Acțiunilor de Ordine Publică. Valoarea acestui contract a fost de peste 1,71 milioane de lei.

Milioane de lei pentru reparația Parlamentului

Și reparația Parlamentului nu a putut aștepta pe timp de criză. În timp ce bugetarii sau pensionarii erau îndemnați să se pregătească de sărăcie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor achiziționa servicii pentru asigurarea lucrărilor de raparație a etajelor 4-9 ale clădirii în valoare de peste 4,2 milioane de lei.

Deși autoritățile susțin că criza bugetară este și în acest an la fel de acută sau chiar mai gravă decât în 2015, autoritățile publice se arată la fel de preocupate de confortul angajaților.

Alimente, suvenire și articole de artizanat pentru SIS

Astfel, de exemplu, Serviciul de Informații și Securitate a cumpărat la începutul anului doar mâncare în valoare de peste 354 mii de lei sau suvenire și articole de artizanat de 134 mii de lei. Și Centrul Național Anticorupție a cheltuit mulți bani pentru a asigura comoditatea colaboratorilor. Astfel, au fost încheiate la sfârșitul anului 2015 contracte în valoare de peste 4 milioane de lei pentru achiziționarea automobilelor sau pentru lucrări de reparație de peste jumătate de milion de lei. Tot în acest an, Ministerul Agriculturii, în pofida crizei, a încheiat un contract de achiziție a serviciilor de transport pentru pasageri „la cerere” pe teritoriul Republicii Moldova în valoare de peste 1,1 milioane de lei.

FOTO: Lucia Diaconu RFL RL
Viorel Gârbu, expertul Institutului Economie de Piață FOTO: Lucia Diaconu RFL RL

Iresponsabilitate și abuz pe timp de criză

Referitor la modul în care sunt administrați banii publici, economistul Institutului Economie de Piață Viorel Gârbu spune că în condițiile în care lipsa banilor la buget este una reală, în cazul veniturilor fiind vorba de aproape un sfert, iar Guvernul este „certat” cu donatorii și deficitul este unul de 4 miliarde de lei, există și problema iresponsabilității factorilor politici.

„Este atestată și această lipsă de responsabilitate a factorilor administrativi față de realitățile pe care le trăiesc cetățenii. Autoritățile își creează condiții de confort, făcând abstracție de dificultățile și lipsurile cu care se confruntă cetățenii. De exemplu, Legea bugetului pentru anul curent prevede o majorare substanțială, cu peste 30%, a bugetului Parlamentului, ceea ce este peste creșterea economică, a inflației și mult peste bunul simț al deputaților”, a menționat expertul.

Autoritățile cheltuiesc banii publici de parcă ar fi banii proprii

Reprezentantul Institutului Economie de Piață a adăugat că cel mai important este că vedem că factorii de decizie nu se raportează deloc la necesitățile sau realitățile cetățenilor. „Este o problemă gravă care durează de mult timp. Referitor la contractele de achiziție, într-adevăr autoritățile publice nu raportează privind cheltuirea banilor publici sau ce activități au fost întreprinse în beneficiul cetățenilor, dar în schimb abuzează de resursele financiare pe care le administrează de parcă ar fi mijloace proprii și folosesc acești bani pentru achiziții, uneori pentru a deturna fonduri sau pentru acte de corupție”, a declarat Viorel Gârbu.

Potrivit expertului, doar lipsa banilor din buget ar împiedica autoritățile publice să comită abuzuri în contextul achizițiilor publice pentru propriul lux. În același timp, Viorel Gârbu a explicat că ordinul Ministerului Finanțelor reprezintă mai mult o recomandare sau o sugestie privind cheltuielile autorităților publice, însă dacă aceste contracte au fost semnate, atunci ele cu siguranță sunt sau vor fi executate.