Lumea păsărilor este captivantă, iar observarea și identificarea lor a devenit o meserie interesantă pentru un tânăr din Republica Moldova. Vitalie Ajder a învățat să le înțeleagă și a devenit fotograf de păsări.

L-am întâlnit pe Vitalie Ajder într-o amiază geroasă de ianuarie în parcul „Dendrariu” din Chișinău. A venit să aducă hrană pentru păsările autohtone și migrante care iernează în țara noastră. Ne-am apropiat de el când turna punga cu semințe crude de floarea soarelui în căsuța din lemn pentru hrănirea păsărilor. „Le ajunge pentru o săptămână. Mănâncă multe păsări, am văzut la un loc 50 de păsări care ciugulesc”, își amintea tânărul.

ornitolog
Vitalie Ajder, lângă căsuța din lemn pentru hrănirea păsărilor în parcul „Dendrariu” din Chișinău. FOTO: Sandu Tarlev

Păsărar de meserie

E foarte important să știm că păsările trebuie hrănite cu semințe crude de floarea soarelui, porumb, dovleac etc., deoarece păsările au nevoie de energie pe care o acumulează din nutrienți și grăsimi. De asemenea, preciza Vitalie, e bine să le dăm coji de cartofi, morcov sau slănină crudă, nefiartă, fără sare și alte condimente. E fals să alimentăm păsările cu pâine și produse de panificație, pentru că le oferă sațietate falsă și pierd energie. „Semințele le ajută să treacă peste noapte când temperaturile scad. Noaptea, masa corporală a unui Pițigoi scade cu 30%. Păsările au o temperatură de 39-41 grade, iar metabolismul e mult mai ridicat decât al oamenilor. Legăm o bucată de slănină de un copac sau punem la geam o hrănitoare cu semințe crude făcută dintr-un pet cu găuri mici. E important ca oamenii să știe că nu trebuiesc semințe prăjite sau pâine”, argumentează Vitalie.

pasari
Urme de pasăre lăsate pe zăpadă. FOTO: Sandu Tarlev

Pasiunea pentru păsări a crescut cu fiecare an, încă de pe când era băiat acasă în satul Iargara din raionul Leova. Tânărul și-a transformat pasiunea în profesie după ce a învățat ornitologia la Iași. Revenit la Chișinău, a constatat că studiile de monitorizare a păsărilor din Moldova practic lipsesc, iar asta îngreunează măsurile de conservare. Dorința de a dezvolta acasă ramura zoologiei care se ocupă cu studiul păsărilor l-a determinat să se angajeze în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, iar astăzi se poate mândri cu studii de teren, participări la expoziții și sute de fotografii realizate pentru a face oamenii să se îndrăgostească de lumea fascinantă a păsărilor sălbatice.

Mierla e prima voce în orchestra păsărească

Măiestria păsărilor este de neegalat, iar cu multă dedicație și disciplină, în timp de 3 ani, poți ajunge să le înțelegi ciripitul. Asta dacă mergi săptămânal în pădure și ești atent la sunetul și frumusețea lor. Vitalie ne-a explicat că auzul muzical nu are nici o treabă cu ascultatul păsărilor sălbatice. Acestea doar ne creează impresia că ele cântă într-un cor. „Mierla face fonul unui parc. După care Sturzii cântători, apoi încep Cintezele, urmează Pițigoiul și tot așa – anul împrejur le putem asculta. Mai puțin iarna cântă Mierla are un sunet strident”, ne-a spus Vitalie unul din secretele de canto păsăresc.

L-am întrebat dacă are o pasăre preferată sau una pe care o caută demult și mi-a spus că toate păsările sunt deosebite în felul lor. „Pentru mine toate păsările sunt frumoase. Cioara este o specie inteligentă prin modul de a se hrăni, chiar dacă toți o blamează. Scopul meu e să le protejez”, a explicat Vitalie și și-a țintit privirea după o pasăre pe bolta cerului.

ornitolog
Vitalie privește păsările cu binoclul. FOTO: Sandu Tarlev

Discuția noastră era acompaniată în parc de cântecul păsărilor. „Se aude un Mugurar. Auzi un sunet nazal?”, ne-a întrebat Vitalie, dorind să ne arate o pasăre migratoare. Mi-a oferit binoclul. Într-un vârf de copac am văzut o pasăre cu o pată portocalie pe burtă, ciugulea semințe de Arțar. La scurt timp, a început să cânte încet și fin un Pițigoi. „Mugurarul are cioc puternic și poate sparge semințele din copac. Ei nu depinde de hrănitoare, trec iarna cu ușurință. Pițigoiul nu poate sparge”, a intervenit Vitalie Ajder.

Am ajuns și în apropierea lacului din „Dendrariu”, pe dreapta se auzea o Ciocănitoare care-și căuta hrana în scoarța copacilor. Peste câțiva metri, un stol de Ciori se îndreptau spre o hrănitoare. Păsările zboară în stol, deoarece se simt protejate și vigilente. „Se aude o Gaiță”, îmi spune Vitalie, iar la baza trunchiului de copac, printre grupul de Ciori, îmi arăta o Stâncuță cu capul gri, mult mai mică decât Cioara.

Cum ajutăm natura?

Cintezele și Mugurarii sunt păsări migratoare care vin la noi din nordul Europei unde e mult mai frig și găsesc hrană cu greu. În timp ce Pițigoii albaștri, Pițigoii mari, Vrăbiile, Ciorile și Ciocănitoarele trăiesc la noi tot anul. În Moldova există 280 de specii de păsări sălbatice. Printre păsările de sol, care cuibăresc, întâlnim Cristei de câmp, Pitulice, Ciocârlie de câmp etc. Cei mai mari dușmani ai păsărilor sunt pisicile, câinii care nu sunt hrăniți corespunzător și vânătorii care trag în tot ce zboară. Multe păsări sunt înscrise în Cartea Roșie, printre care și Cârstelul de câmp. „Societatea Vânătorilor face acțiuni de repopulare cu Fazani din Asia Mică, dar asta nu se numește creșterea speciei de păsări într-o zonă. Fazanul e agresiv, mânâncă șerpi, șopârle, iar Cârstelul e mic și numărul lor scade de la an la an”, ne-a spus tânărul ornitolog.

pasari
Cârd de ciori pe copacii din Parcul „Dendrariu”. FOTO: Sandu Tarlev

În primăvara anului 2016, împreună cu un grup de tineri ornitologi și iubitori de natură au fondat Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) cu scopul de a studia și proteja speciile de păsări sălbatice din Moldova. „În țară e un vid de cunoștințe despre păsări și lumea animală. Am simțit că e nevoie de un ONG pentru a educa copiii și tinerii. Ei nu vor să profeseze în domeniu, dar măcar comportamentul față de natură să-l schimbăm. Scopul nostru e să ajutăm cum putem natura și habitatele lor”, a ținut să sublinieze importanța meseriei sale Vitalie Ajder.

Tânărul folosește fotografiile cu păsări pentru prezentările în cadrul școlilor și seminarelor pentru tineri. Astfel, Vitalie le arată elevilor cât de frumoase sunt păsările. Vitalie a fost în Spania unde a văzut Potârniche de piatră, Vultur negru și Hoitar. Acesta a mai călătorit pentru a vedea păsări în România, Ucraina, Cipru și țările Balcanice.

Cei mai mulți ornitologi sunt în Europa Occidentală, mai ales în Olanda, iar în țara noastră activează aproape 20 de păsărari cu indulgență. Privitul și ascultatul păsărilor te relaxează și te deconectează de la rutina zilnică, cred ornitologii.

1 comentariu

  1. Mărturisesc că în frageda mea copișărie mi-am petrecut-o cu și printre ? PĂSĂRILE cerului și cele de / pe pământ ( nu este vorba de cele de prin curtea omului ) indiferent de Anotinpul anului .. Cunosc F. F F. multe păsări ,dela singuraticul ??!! CUC până la : CI-O-A-RA (& Corbul ) național…Dar Nu ! pot pretinde că cunos … Toate PĂSĂRILE ce cuibăresc temporar ( CHiriașe ) sau propietare ale teritoriului TĂRI. Nu mai vorbesc de ??? Ornitologia existentă în zona Litoralului Dunărea și marea .În total se consideră un brend național O AVERE : Todor.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*