Socialiștii acuză democrații că vor să lase diaspora fără mandate în viitorul Parlament

O nouă ședință a Comisiei naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale s-a desfășurat marți fără vreun rezultat. Membrii Comisiei nu și-au îndeplinit angajamentul luat la ședința trecută: cel de a veni cu propuneri clare în ceea ce privește numărul de mandate care urmează să fie alocat pentru diasporă și pentru regiunea din stânga Nistrului. Mai mult, negocierile s-au blocat și în ceea ce privește numărul circumscripțiilor uninominale pe teritoriul Republicii Moldova – socialiștii au pus la îndoială dreptul municipiului Chișinău de a avea 11 deputați în viitorul Parlament, deși cu 4 zile în urmă n-au avut nicio pretenție. De data aceasta, au propus reducerea circumscripțiilor la zece.

Harta Republicii Moldova, discutată la ședința Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor, 10 octombrie 2017. FOTO: Sandu Tarlev

Aparent, trasarea circumscripțiilor uninominale este un exercițiu simplu, care trebuie să grupeze sub aceeași umbrelă un număr de aproximativ 60.000 de alegători. Totuși, în mijlocul negocierilor de trasare a acestora Igor Dodon a atenționat democrații că ar putea amâna implementarea sistemului mixt pentru anul 2022 și că reprezentanții socialiștilor s-ar putea retrage din Comisie.

Circumscripțiile uninominale nu vor avea denumiri

La rândul lui, Iurie Ciocan, președintele Comisiei de crearea a circumscripțiilor uninominale și membru al Comisiei Electorale Centrale, a spus pentru moldNova.eu că acest exercițiu nu poate avantaja vreun partid.

În cadrul Republicii Moldova nu cred că este posibil. Vă explic de ce: suntem o țară mică, cu un număr mic de alegători și o geografie a localităților foarte clar stabilită în lege. Este un element speculativ că s-ar putea influența cumva voința alegătorului pornind de la modelul circumscripției. – Iurie Ciocan

La ședința Comisiei din 10 octombrie discuțiile s-au concentrat pe modelul de „rupere a raioanelor în circumscripții”, chiar dacă raioanele nu contează în trasarea lor. Circumscripțiile uninominale trebuie să fie formate, având la bază cele peste 900 de localități și trebuie să respecte criteriul număr de alegători, care trebuie să varieze între 55.000 și 60.000. Circumscripțiile uninominale nu vor purta denumiri, dar vor avea numere de la 1 la 51.

Se dorește ca diaspora să rămână fără circumscripții

Cei mai vocali vorbitori ai ședinței au fost repezentanții socialiștilor și ai Președinției. Vasile Bolea, deputat socialist, a propus de mai multe ori să se înceapă trasarea circumscripțiilor începând din nordul republicii. Maxim Lebedinschi, consilier juridic al președintelui Igor Dodon, s-a arătat deranjat de faptul că „se dorește delimitarea unui număr mare de circumscripții pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încât să nu mai rămână mandate pentru diasporă și Transnistria”.

Vasile Bolea și Maxim Lededinschi, la ședința Comisiei de creare a circumscripțiilor FOTO: Sandu Tarlev

În realitate, unul din scenarii presupune că mandate puține pentru diasporă convine atât Partidului Democrat, cât și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Ambele partide au înregistrat de lungul tuturor alegerilor precedente rezultate modeste în ceea ce privește votul din diasporă.

Democrații au cerut patru deputați pentru diasporă, fără a avea voturile necesare

Deputatul democrat Eugen Nichiforciuc a declarat pentru moldNova.eu că „viziunea Partidului Democrat a fost expusă de către domnul Vremea la ședința trecută, dar cu părere de rău nu a fost susținută. Viziunea nu s-a schimbat”. Precizăm că la ședința Comisiei de crearea a circumscripțiilor din 6 octombrie Igor Vremea a propus patru mandate pentru diasporă și un mandat pentru regiunea din stânga Nistrului. Cele patru mandate pentru moldvenii din afara țării urmau să fie divizate astfel: două pentru Europa, unul pentru Federația Rusă și unul pentru continentul american. Totuși, versiunea democraților a acumulat doar două voturi, șapte membri au votat împotrivă, iar opt membri s-au abținut.

Deputatul democrat Eugen Nichiforciuc FOTO: Sandu Tarlev

L-am întrebat pe Nichiforciuc ce opinie are despre intenția lui Igor Dodon de a amâna implementarea sistemului electoral mixt pentru anul 2022. Răspunsul dat de democrat a fost scurt: „Noi vom activa conform legislației în vigoare. Noi vom respecta legile care au intrat deja în vigoare”. Menționăm că legea privind modificarea sistemului electoral a fost promulgată pe 20 iulie 2017.

Ciocan: Guvernul nu va interveni

iurie ciocan
Iurie Ciocan prezidează ședința Comisiei naționale pentru constituirea circumscripțiilor, 10 octombrie 2017. FOTO: Sandu Tarlev

În același context, Iurie Ciocan a atras atenția la faptul că circumscripțiile uninominale vor rămâne exact așa cum va decide Comisia pe care o conduce. Ciocan a lăsat să se înțeleagă că decizia Guvernului de validare a lucrărilor comisiei va fi una formală. „Vreau să va atrag atenția la Codul Electoral care stabilește clar că competența Guvernului este doar de a aproba decizia Comisiei. Guvernul nu va dezbate și nu va putea modifica o localitate dintr-o circumscripție în alta. Comisia aceasta este cea care va pune pe masa Guvernului o decizie. Nu văd cum ar putea interveni Guvernul în cadrul deciziei aprobate de Comisie”, a concluzionat Iurie Ciocan.

Anterior, societatea civilă a solicitat mai multă transparență în activitatea Comisiei de crearea a circumscripțiilor. Una din cerințele celor 17 organizații semnatare a fost „consultarea publică a proiectului de hotărâre privind constituirea circumscripțiilor”.

Următoarea ședință a Comisiei de trasare a circumscripțiilor a fost anunțată pentru 13 octombrie. Circumscripțiile electorale uninominale trebuie să fie anunțate opiniei publice cu cel puțin un an înainte de alegerile parlamentare. Mandatul actualului Parlament expiră pe 30 noiembrie 2018.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *