Meniu Închide

Soluții pentru Primărie – Cum tinerii își pot dezvolta afaceri în Capitală

O serie de pași pe care i-ar face Primăria Chișinăului ar duce la îmbunătățirea mediului de afaceri și a taxelor locale din Capitală.

Construcție în Chișinău, care se dă în arendă FOTO moldNova

Într-un nou studiu, experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) recomandă autorităților locale să susțină tinerii antreprenori prin oferirea de spații în regim de incubare. La audierile pe acest subiect reprezentanți ai Primăriei nu au participat.

Care este patrimoniul municipiului?

În acest context, prima soluție propusă în cadrul discuțiilor a fost publicarea patrimoniului municipalității. Acest lucru presupune crearea unei hărți digitale pe care ar putea fi marcate spațiile deținute de Primărie. Aceasta ar putea îmbunătăți transparența activității instituției, dar și accesibilitatea datelor pentru antreprenori. Costul acestei soluții, estimat de experți, este de aproximativ un milion de lei.

Cea de-a doua soluție propusă pentru dezvoltarea antreprenoriatului este oferirea de spații sau birouri în regim de incubare pentru afaceri invovative conduse de tinerii antreprenori: birourile selectate de Primărie ar putea fi oferite pe un termen de 3 ani. Astfel, acest lucru ar însemna ca în primul an, antreprenorul să nu achite vreo taxă de arendă, în al doilea an să plătească 50% din costul chiriei, iar în ultimul an – 80% din costul chiriei. Inițiativa ar atrage mai mulți tineri care vor să înceapă mici afaceri, iar costul acesteia ar varia în funcție de câte spații ar fi dispusă Primăria să le pregătească pentru acest scop.

Parteneriate pentru tineri

O altă propunere se îndreaptă spre antreprenorii aflați la început de drum. IPRE a propus ca Primăria să facă un parteneriat cu una din asociațiile de afaceri pentru tineri, care ar putea gestiona relația și selecta tinerii antreprenori, iar domeniile de activitate să fie dictate de autoritățile locale. În acest mod, Primăria ar putea dezvolta propriul centru de antreprenoriat inovativ, tinerii care ar lucra în centru ar presta servicii pentru Primărie și ar contribui la dezvoltarea unui parteneriat local-privat eficient și de lungă durată, cred autorii cercetării. Nici acest pas n-ar fi unul gratis, costurile pentru dezvoltarea ideii ridicându-se la aproape 3 milioane de lei.

Ultima intervenție propusă de IPRE este reparația Incubatorului de Afaceri Alfa, însă aceasta este o investiție pe termen lung ce necesită resurse financiare și o analiză foarte minuțioasă, întrucât costurile estimative ajung până la 60 de milioane de lei, atenționează IPRE. Dorina Ciobanu, expertul care a realizat cercetarea, consideră că această soluție ar putea îmbunătăți mediul de afaceri, dat fiind faptul că instituția este deținută de Consiliul Municipal Chișinău în proporție de 98,5%. „Acesta are o amplasare excelentă și infrastructură industrială, deținând spații de producere și oficii de 9.200 m.p. Din păcate, incubatorul nu funcționează, iar cele trei etaje a câte 3.200 m.p. fiecare se distrug în fiecare zi”, a spus Ciobanu. Potrivit acesteia, pentru reparația clădirii sunt necesare investiții mari, care s-ar ridica la aproape 1 milion de euro pentru un etaj.

Spațiul din gestiunea Primăriei, neexplorat

Eugen Ghilețchi, de la Centrul analitic Expert-Grup, a menționat că există foarte mulți agenți economici care nu văd modul în care ar putea să se implice în rezolvarea problemelor impuse fie din cauza cadrului legislativ, fie din cauza birocrației dintr-o anumită instituție de stat. „Astfel, este posibil că Primăria să nu fie un obstacol în calea dezvoltării antreprenoriatului, dar percepția precum că aceasta s-ar face vinovată vine, probabil, din structura birocratică a instituției”, a explicat Ghilețchi. Expertul s-a arătatat nedumerit de faptul că în gestiunea Primăriei există mult spațiu neexplorat, invocâd două opțiuni: fie birocrația internă face procesul de alocare a spațiului în chirie unul destul de anevoios, fie lipsește cererea din partea sectorului privat pentru astfel de spații.
Ghilețchi consideră că alocarea unor spații pentru tinerii antreprenori ar însemna un prim pas spre deschiderea municipalității față de mediul de afaceri, aducând exemplul orașului Tbilisi.

„Businessul se îneacă”

Consilierul municipal Veceslav Bulat a criticat politicile prezentate în cadrul audierii, precizând că în Programul de cooperare transfrontalieră nu sunt fonduri structurale. „Fondurile structurale ale UE sunt fonduri pentru restructurarea profundă a anumitor sectoare și domenii, iar bussinesul și economia nici nu există în prioritatea programelor”, a explicat consilierul. Totodată, Bulat s-a arătat nemulțumit de faptul că în documentul politicii prezentate de IPRE nu este indicată sursa informațiilor, amintind că la nivelul Primăriei municipiului Chișinău există o direcție de statistică economică ce prezintă alte date. Bulat a mai adăugat că informațiile experților sunt prea optimiste, reproșând că lipsesc cele legate de numărul întreprinderilor, volumul vânzărilor, numărul salariaților. Acesta a ținut să menționeze că în Chișinău avem cele mai multe întreprinderi, iar în oraș sunt foarte multe anunțuri pentru chirii, spații care se dau pentru business de către sectorul privat. „Mi se pare că probema spațiilor nu este prioritară, principala problemă e politica publică, mai exact birocrația, transparența și procedurile birocratice corupte de la Primăria Chișinău, pentru că există șefi, șefuleți și problema nu se rezolvă, businessul stă și se îneacă”, a conchis Veceslav Bulat.

„Elaborarea documentelor împiedică punerea în practică a afacerii”

O antreprenoare prezentă la discuții a ținut să menționeze faptul că cea mai mare greșeală pe care o admite administrația publică locală în dezvoltarea mediului de afaceri este elaborarea a tot felul de documente care reprezintă viziunea strategică a municipalității, dar care se aplică foarte prost în comparație cu țările din sud-estul Europei. „Documente startegice sunt elaborate în baza unor studii concrete, care costă milioane de lei, dar care rămân prăfuite și lipsite de implementare”, consideră femeia.

Taxele, ignorate de antreprenori

Doru Curoșu, tânăr antreprenor, a menționat că problema principală din domeniu ar fi faptul că tinerilor nu li se creează și nu li se facilitează accesul la spații și chirie la un preț rezonabil, astfel încât să își poată permite să inițieze o afacere. „Tinerii care își dezvoltă afaceri și-o înregistrează în apartamentul propriu, nu declară venitul, nu plătesc taxe și impozite și în acest context statul este cel care are de pierdut”, a precizat tânărul. Tot el a subliniat faptul că cel care își dezvoltă o afacere știe cum să evite taxele și impozitele în așa mod ca să aibă de câștigat. Doru Curoșu a mai adăudat că tinerii antreprenori de la noi au nevoie de un centru de excelență în antreperenoriat, specificând că ar fi bine să fie cu prețuri mici pentru chirie măcar pentru primul an, dar a mai adăugat că necesară ar fi și consilierea în dezvoltarea afacerii, facilitarea accesului la finanțare pe diferite domenii, granturi și transparență.

Statistica mediului de afaceri

Conform Biroului Național de Statistică, 65% din totalul întreprinderilor se află în municipiul Chișinău. Acestea creează peste 60 la sută din totalul locurilor de muncă din țară, oferind și un salariu mediu mai mare cu 19,7% comparativ cu câștigul salarial mediu pe țară (6.255,2 lei). Totodată, numărul de întreprinderi care au suferit pierderi reprezintă 70% din total, fiind mai mare de patru-cinci ori decât media pe republică.


CITIȚI ȘI: Soluții pentru Primărie – Cum să traversăm strada în siguranță în Chișinău


 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *