Spectacole cu rețineri în ani electorali. Unde ajung dosarele deschise înaintea alegerilor

Majoritatea cauzelor penale pornite în acest an în urma perchezițiilor de amploare ale Centrului Național Anticorupție (CNA) și Procuraturii Anticorupție (PA) au fost expediate în judecată. Ultimul dosar de amploare, când 28 de vameși ai punctelor vamale Tudora și Palanca au fost reținuți pe 30 septembrie, încă se examinează. O retrospectivă a celor mai răsunătoare percheziții anunțate de oamenii legii arată că acestea au loc în special în anii electorali.

În ultimii 4 ani, în perioada 2013-2016, în Republica Moldova s-au desfășurat mai multe alegeri. Unele dintre ele implicau votul popular, altele – cel politic. Chiar dacă instituțiile de drept afirmă că luptă cu corupția, cu criminalitatea sau cu falsitatea în fiecare zi, cele mai răsunătoare percheziții în care sunt implicați oameni politici sau funcționari publici au loc în anii când se întâmplă evenimente politice importante.

Ce se întâmplă cu dosarele penale de rezonanță

Am solicitat recent Procuraturii Anticorupție să ne informeze cu privire la stadiul actual al cazurilor de corupție anunțate în public cu mult fast în decursul ultimilor 4 ani.

Anul 2013, an în care premierul Vlad Filat, liderul PLDM, a fost demis din funcție în urma conflictelor din alianța majoritară, a început cu percheziții la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procurorii au deschis mai multe dosare penale pentru comiterea abuzurilor şi actelor de corupere de către înalţi funcţionari de stat. În februarie, ofițerii CNA împreună cu procurorii anticorupție au descins la domiciliul şefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol, propus pentru această funcție de PLDM. După opt ore de percheziţii, ofiţerii au ieşit cu două calculatoare ale familiei, iar Vicol a fost reţinut pentru 72 de ore, a transmis Publika.

Dosarul a fost expediat în judecată la 30 mai 2013, iar potrivit Procuraturii Anticorupție acesta este învinuit de „favorizarea infracțiunii”, abuz de putere și încălcarea inviolabilităţii vieţii private.

O altă operațiune de amploare a avut loc pe 22 octombrie, atunci când 32 de angajati ai Vămii Leușeni și ai Poliției de Frontieră au fost reținuți. Aceștia erau acuzați de luare de mită. În total, CNA a efectuat 80 de percheziții în birourile, mașinile și în casele acestora. Procurorii anunțau atunci că au găsit aproape 100.000 de lei ascunși în tavanul unui birou, iar la domicilii – zeci de mii de euro și dolari. Și acest dosar a fost transmis judecătorilor, cei vizați fiind învinuiți de corupere pasivă. Dosarul se află încă pe rol.

Iar la sfârșitul anului, pe 10 decembrie 2013, am fost informați despre o operațiune comună a CNA, PA, SIS şi Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Angajații Penitenciarului nr. 9 erau vizați într-un dosar de corupţie, fiind bănuiți de depășirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia i-ar fi permis unui deținut să beneficieze de un regim preferenţial de detenţie – adică își continua activitatea de întreprinzător, deși deplasarea acestuia fără escortă era interzisă. Perchezițiile oamenilor legii au durat toată ziua, după care nu s-a mai aflat nimic despre acest caz. Potrivit PA, după un an și jumătate de la această operațiune, pe 30 iunie 2015, șeful administrației penitenciarului a fost condamnat de judecători. Aceta a primit pedeapsa minimă, conform articolului 328 din Codul penal: amendă de 300 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe termen de 2 ani.

Percheziții la Primărie, descinderi la Spitalul Republican

În anul 2013 au mai avut loc însă alte rețineri anunțate de CNA și PA. Spre exemplu, pe 18 februarie, un angajat al Direcției juridice a Primăriei Capitalei, Veaceslav Popa, a intrat în vizorul ofițerilor anticorupție. Aceștia îl bănuiau că ar fi implicat într-o schemă frauduloasă de înstrăinare a unui teren. Atunci, juristul a fost suspendat din funcție, iar edilul Capitalei a specificat că acesta va fi dat afară. Procuratura Anticorupție nu ne-a răspuns cum s-a încheiat (dacă s-a încheiat) acest caz.

De asemenea, pe 19 decembrie 2013, oamenii legii au descins la Spitalul Republican. CNA a perchezitionat biroul șefului interimar al instituției, Sergiu Popa, bănuit că a dat în arendă spații din spital pentru care ar fi primit pe contul său peste 200.000 de euro. Anchetatorii presupuneau că spațiile ar fi fost date în arendă pe bani puțini unei firme moldo-germane, care se ocupa cu testarea unor medicamente pe pacienți, potrivit ProTV. Directorul spitalului a recunoscut că a primit bani, dar că remunerarea a fost legală. Nici depre acest dosar nu am primit vreo noutate.

În 2014 un dosar a fost clasat

Anul 2014 a continuat cu alte percheziții la FISC. Potrivit procurorului anticorupție, Viorel Morari, acestea s-au încheiat cu expedierea dosarului în judecată două luni mai târziu, pe 17 aprilie. În total, trei persoane sunt învinuite de corupere pasivă și corupere activă.

De fapt, 2014 a fost de asemenea un an electoral, politicienii pregătindu-se de campania pentru alegeri parlamentare, care au avut loc pe 30 noiembrie. Până în vară nu s-a întâmplat nimic notabil la nivel de acte de corupție în rândul funcționarilor. Pe 12 iunie însă CNA ne-a anunțat că împreună cu Procuratura Anticorupţie a efectuat percheziţii la Direcţia Arhitectură, Urbanism şi  Relații Funciare a Primăriei. A fost vizat Nicolae Creciun, șeful Relații Funciare din cadrul Direcţiei. În răspunsul Procuraturii Anticorupție pentru moldNova nu se menționează ce s-a mai întâmplat cu acest caz.

În schimb, dosarul penal în care administrația Pieței Centrale din Capitală era bănuită de acte de corupție, despre care am aflat în cadrul perchezițiilor de pe 9 iulie, a fost clasat. „Este vorba despre un dosar de corupţie şi despre colectarea de plăţi neoficiale sau suplimentare de la comercianţii de la Piaţa Centrală. Dosarul a fost pornit pe fapt în care sunt vizaţi factori de decizie ai administraţiei Pieţei”, a explicat atunci purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi. Procurorii n-au mai găsit însă elementul infracțiunii, deoarece dosarul a fost clasat în acest an, tot în luna iulie.

Corupție în țară și în Capitală

În luna octombrie, perchezițiile oamenilor legii au zguduit întreaga țară. Ofiţerii CNA au desfășurat o acţiune amplă într-un dosar de corupere împreună cu Batalionul cu destinație specială „Fulger”. Nu a fost clar ce au urmărit oamenii legii, însă infractorii au fost urmăriți pentru corupere pasivă și exces de putere. Dosarul a fost expediat în judecată.

Peste 2 luni au urmat alte 13 percheziţii, de data aceasta în Capitală. Un judecător şi angajați ai instanțelor de judecată erau vizați într-un dosar penal, fiind acuzați de fals în acte publice şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Au fost reținute mai multe persoane. Procuratura Anticorupție precizează că dosarul a fost expediat în judecată exact peste un an, în octombrie 2015.

La sfârșitul anului, pe 23 decembrie, siteurile de știri anunțau despre reținerea șefului postului vamal Giurgiuleşti şi a unui om de afaceri din Chişinău. Bărbaţii au fost audiaţi în cadrul unui dosar de corupţie. Șeful Direcției Urmărire Penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, a spus că oamenii legii s-au autosesizat, iar peste 20 de persoane angajate ale CNA au participat la reținere. Acest dosar se află în prezent în judecată, cei vizați fiind acuzați de eschivarea de la achitarea plăților vamale.

Percheziții la casa lui Șor și la IPTEH

Anul 2015 a fost anul celei mai răsunătoare rețineri din istoria Republicii Moldova și, totodată, a celei mai răsunătoare condamnări – fostul premier Vlad Filat a ajuns după gratii. Mai multe despre acest dosar citiți aici și aici.

Până la aceasta, am aflat că ofițerii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul omului de afaceri Ilan Șor, fost președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii și actual primar de Orhei, precum și în mai multe birouri din centrul IPTEH. Perchezițiile respective au rămas fără un rezultat clar pentru public. Se presupune doar că are legătură cu dosarul Șor, dar nu se știe nici cine au fost vizați, nici ce au găsit procurorii în acele birouri, nici despre ce cauză penală este vorba. Cert este că, potrivit răspunsului PA, procurorii au deschis o cauză penală pentru spălare de bani și abuz de serviciu, iar aceasta se află încă în procedură.

În luna aprilie am fost martorii unui nou eveniment de amploare: 15 funcționari din sistemul Sănătății și un om de afaceri au fost reținuți concomitent pentru participarea în trucarea unor licitații publice cu privire la achiziționoarea dispozitivelor medicale. Toate cele 16 persoane, printre care se găsea fostul ministru al Sănătății Andrei Usatîi, au primit mandate de arestare. Atunci, oamenii legii au anunțat că au efectuat percheziții la mai multe bănci din Capitală și că au depistat, în total, în casetele de depozit ce ar aparaţine unor persoane reținute în acest dosar  sume de 190.800 de euro, 51.200 de dolari, 60.000 de lei, toate în numerar. Banii au fost anexați la materialele dosarului. Aceștia au fost acuzați de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu și escrocherie. Potrivit lui Viorel Morari, dosarul licitațiilor trucate se află în judecată, precizând într-o discuție telefonică că ar exista și o condamnare.

În anul 2015 au mai avut loc percheziții de amploare:

– la Registru: Şapte persoane au fost reţinute pentru comiterea unor abuzuri la eliberarea paşapoartelor – şeful-interimar al Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei din Comrat, şeful Secţiei Cetăţenie, şeful-adjunct al Secţiei control şi eliberarea paşapoartelor, un angajat al Biroului Migraţie şi Azil, dar şi doi intermediari. La CNA a fost escortat și un şef de secţie de la Biroul Migrație și Azil.

– la Moldovagaz și Chișinău-gaz: Procurorii căutau probe în cazul unei scheme de spălare de bani. Oamenii legii le-au căutat și la domiciliile șefilor acestor întreprinderi, inclusiv la preşedintele Moldovagaz, Alexandru Gusev. După percheziții, procurorii au anunțat că au pornit două cauze penale împotriva celor două companii.

– la Inspectoratul de Poliție de la Botanica: Procurorii au descins în biroul Antidrog, în cadrul unui dosar de corupție în care ar fi implicați mai mulți polițiști.

Aceste cazuri rămân la fel în arhiva siteurilor de știri și în sertarele procurorilor.

Percheziții, una după alta

În vara anului 2015, înainte de alegerile locale generale, au mai atras atenția două cazuri de ilegalitate anunțate de CNA și PA. Pe 3 iunie, ofițerii anticorupție au apărut la sediul Primăriei Băcioi, pentru a efectua percheziții în biroul primarului degrevat Vitalie Șalari, după care au mers și la domiciliul acestuia. De fapt, descinderile ar fi fost efectuate în cadrul unui dosar penal inițiat în anul 2012. Alesul local era suspectat că ar fi pretins de la un localnic nişte terenuri în schimbul semnării unui act de recepţie finală a unei construcţii. Vitalie Şalari l-a acuzat pe deputatul Constantin Țuțu că ar fi dat ordin pentru aceste percheziţii. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Șalari ar putea fi acuzat de abuz de putere și depășireae atribuțiilor de serviciu, însă cauza penală se află deocamdată în procedură la Centrul Național Anticorupție.

A doua zi, pe 4 iunie 2015, au avut loc percheziții la domiciliul șefului de atunci al Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), Petru Maleru. Presa a scris că dosarul a fost deschis pe faptul abuzului de serviciu în acordarea subvenţiilor pentru agricultori pentru cumpărarea tehnicii mecanizate (tractoare). „În cadrul dosarului s-au efectuat mai multe acţiuni, inclusiv percheziţii la domiciliul şefului AIPA care, deocamdată, însă, nu are statut procesual în acest caz”, a explicat atunci pentru Realitatea.md ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi. Astăzi, acest dosar se află la Procuratura Generală, a confirmat Viorel Morari.

Identificarea corupților continuă

Anul acesta perchezițiile efectuate au vizat persoane din diverse domenii. De exemplu, pe 25 mai 2016 după gratii a ajuns viceprimarul Chișinăului, Vladimir Coteț, și arhitectul interimar al Capitalei Radu Blaj. Oamenii legii au efectuat percheziţii de amploare la birourile şi domiciliile mai multor funcţionari ai Primăriei. Învinuiții din dosarul penal pornit de procurori ar fi încălcat patru articole din Codul penal: 324 (corupere pasivă), 326 (trafic de influență), 328 (Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) și 332 (falsul în acte publice). În prezent, dosarul se află în judecată.

În vară, au urmat percheziții la un centru de BAC din Capitală: un profesor şi o secretară au fost reținuți după ce ar fi estorcat 2.700 de euro de la elevi. Recent, Procuratura Anticorupţie a anunțat că despre finalizarea urmăririi penale şi expedierea în instanţa de judecată a cauzei penale. Învinuitele sunt cercetate în stare de libertate, iar dacă vor fi recunoscute vinovate riscă până la 6 ani de închisoare.

Tot în vară au avut loc alte trei cercetări ale procurorilor anticorupție. Pe 18 iunie aceștia, alături de ofițerii CNA și SIS, au descins la sediul Serviciului protecție internă și anticorupție (SPIA) al MAI, precum și la domiciliul mai multor angajați. La începutul perchezițiilor procurorii încă nu știau sigur dacă vor reține pe cineva. Anterior, percheziții la SPIA au mai avut loc și în lunile aprilie și mai. Procuratura Anticorupție a precizat însă că dosarul în care este descris cazul din 18 iunie a fost deschis pentru corupere pasivă și exces de putere, iar pe 30 mai 2016 a fost expediat în judecată.

Pe 21 iunie în vizorul CNA au intrat angajații Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, iar pe 25 iulie au fost efectuate percheziții la sediile Victoriabank, Moldindconbank și Moldova Agroindbank, dar și al companiei de asigurări Asito. Acțiunile s-au desfăşurat în cadrul furtului de la Banca de Economii a Moldovei, a declarat procurorul şef anticorupţie, Viorel Morari, în cadrul unei conferinţe de presă. „Necesitatea efectuării acţiunilor de urmărire penală a rezidat în identificarea documentelor, contractelor ce au importanţă pentru buna desfăşurare a urmăririi penale şi stabilirea legăturii lui Veaceslav Platon în delapidarea banilor de la BEM”, a mai explicat procurorul.

Nici despre aceste cazuri nu cunoaștem în ce stadiu sunt, deoarece nu se găsesc în răspunsul Procuraturii Anticorupție.

Luna trecută, pe 30 septembrie, am urmărit ultima operațiune de amploare în ordine cronologică desfășurată la posturile vamale Tudora și Palanca de către ofițerii CNA și procurorii anticorupție. Cei 28 de angajați reținuți sunt bănuiți de corupere pasivă, iar dosarul încă este pe masa procurorilor.

Precizăm că cele mai multe din acțiunile oamenilor legii s-au desfășurat în zilele de joi și vineri.