Statul poate fi dat în judecată pentru transformarea „miliardului furat” în datorie publică

Hotărârea Guvernului privind transformarea „miliardului furat” în datorie publică este expertizată din punct de vedere juridic la solicitarea  Avocatului Poporului. Aceasta poate fi contestată în judecată, spun mai mulți juriști, care au explicat care pot fi așteptările.

Ședința Guvernului în care miniștrii și-au asumat răspunderea în fața Parlamentului, aprobând un pachet de șapte legi în locul deputaților, inclusiv cel privind miliardul furat din sistemul bancar, a nemulțumit opoziția, dar și opinia publică din Republica Moldova. Autoritățile au argumentat decizia lor prin faptul că aceasta era o condiție a FMI, lucru care nu i-a convins pe deputații socialiști, liberal-democrați și comuniști care au înregistrat o moțiune de cenzură împotriva guvernului.

Impozitele, plătite conform Constituției

Potrivit articolului 58 din Constituția Republicii Moldova, care se referă la contribuțiile financiare, „cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice” și că „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Unii avocați cu care am discutat sunt de acord că obținerea unui rezultat pozitiv în instanță în cazul contestării acestui act ar fi dificilă, însă nimeni nu neagă că hotărârea Executivului poate fi atacată, mai ales că transformarea „miliarului furat” în datorie publică este o obligație impusă, nu una fiscală.

Avocatul Poporului examinează legea

Am contactat Oficiul Avocatului Poporului pentru a afla opinia acestuia despre hotărârea autorităților și dacă a fost încălcat vreun drept al cetățenilor sau nu. Serviciul de presă al instituției ne-a spus că Mihail Cotorobai a solicitat expertiza juridică a hotărârii Guvernului după care Oficiul va face o declarație clară privind acest subiect.

Contestare în anumite condiții

Avocatul Victor Panțîru ne-a explicat că hotărârile de guvern pot fi contestate dacă ele sunt ilegale sau neconstituționale: „Dacă ele sunt neconstituționale, pot s-o faci într-o procedură de judecată – când ajungi într-un proces pus pe rol și se face o solicitare de ridicare a excepției de neconstituționalitate”. Acesta precizează că un astfel de act poate fi contestat în anumite condiții. „Trebuie ca o anumită hotărâre să-ți încalce un drept al tău, pentru că dacă nu îl încalcă, atunci e egal cu zero. Hotărârile de guvern pot fi contestate de către persoane în situația în care aceste hotărâri sunt personale. Dacă ele sunt cu caracter general, atunci trebuie să faci un alt proces în care s-o contești de principiu, ca fiind una ilegală sau neconstituțională. Așa, pur și simplu, că vrea persoana X să conteste o hotărâre, nu poate”, a mai spus Victor Panțîru.

Avocatul a oferit și un exercițiu de imaginație: „Ar însemna că un individ trebuie să intre în casă pe ușa din spate. Eventual, o persoană să dea în judecată Ministerul Finanțelor și să solicite despăgubiri. Sau, prin prisma acestei hotărâri și e oarecum logic, în momentul în care statul a pus în cârca oamenilor miliardul furat, asta ar însemna că toți cetățenii ar trebui să se constituie părți vătămate într-un proces, cum ar fi procesul lui Filat, procesul lui Șor etc., și să cerem despăgubiri de la ei. Pentru că în momentul în care eu trebuie să plătesc ceva pentru cineva, în favoarea mea se naște un drept de a cere ce am plătit eu pentru dânsul de la dânsul”.

„Este un exercițiu foarte dificil”

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, spune că șansele unui asemenea proces în intanța de judecată sunt aproape nule, pentru că nu e vorba de ilegalitate, ci de oportunitate. „Au fost cazuri când astfel de hotărâri au fost anulate de Curtea Constituțională, dar au fost cazuri când se contesta și în judecată în instanța de contecios administrativ”, a explicat juristul.

Avocatul Vitalie Nagacevschi precizează că oricare hotărâre de guvern poate fi contestată la Curtea Constituțională, în cazul în care se consideră că aceasta contravine Constituției Republicii Moldova. „Eu nu mi-am pus un asemenea scop ca să studiez repectiva hotărâre prin prisma constituționalității, deoarece nu mă interesează. Dar există o listă exhaustivă stabilită chiar în Constituție a persoanelor care au dreptul să se adreseze la CC. Este vorba de miniștri, deputați, avocatul parlamentar, procurorul general, Curtea Supremă de Justiție. Totodată, dacă examinezi un dosar în judecată, oricare parte din proces poate să solicite ridicarea excepției de neconstituționalitate”.

Chiar și așa, Nagacevschi crede că acest lucru „este un exercițiu foarte dificil și nu cred că este fezabil”. „Dacă te adresezi în instanța de judecată trebuie să pretinzi și să demonstrezi că drepturile tale sunt încălcate”, a precizat avocatul.

Luni, 26 septembrie, proiectul de lege pregătit de Guvernul Filip prin care „miliardul furat” devine datorie publică a fost asumat de către actualul cabinet de miniștri după ce a fost retras din Parlament.