Noii miniștri din Guvernul Filip au început să-și prezinte pe rând prioritățile de activitate, promițând lucruri care așteaptă demult să fie rezolvate sau vorbind despre activități firești. După ce ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a spus că vrea să se concentreze pe reparația drumurilor și atragerea investițiilor, ministrul Justiției, Alexandru Tănase, a subliniat că vrea un DNA (Direcția Națională Anticorupție este o structură de parchet din România specializată în combaterea corupției mari și medii – n.n.) la Chișinău.
Legea privind Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016 a fost un eșec. Chiar dacă s-a modificat cadrul legal și au fost schimbați aproximativ 30% dintre judecători, cetățenii nu au simțit rezultate concrete. „Nu este doar o constatare a mea, este o realitate pe care trebuie să o acceptăm chiar dacă ne place sau nu ne place”, a declarat Alexandru Tănase într-o conferință de presă, unde a enumerat principalele premise de reformă pe care intenționează să le realizeze până la toamnă.
Judecători tineri și onești
Printre prioritățile noului Ministru al Justiției, Alexandru Tănase, se numără diminuarea numărului de arestări preventive, modificări în activitatea Curții Supreme de Justiție (CSJ), revizuirea hărții judiciare, îmbunătățirea relației cu societatea civilă și reîmprospătarea mediului judecătoresc. După implementarea Strategiei vechi de reformare a sistemului judiciar, Tănase amintește că „au fost acceptați judecători noi care nu au fost implicați în acte de corupție. Ei au o pregătire profesională suficientă pentru a putea face față funcției de judecător. Noi nu am atestat probleme de corupție endemică, fie că judecătorii vin din zona guvernamentală sau a societății civile”, a spus Tănase.
Ministrul Justiției susține că reforma sistemului judiciar nu poate fi doar pe cale administrativă. În acest context, Tănase a precizat că în mare parte s-a făcut tot ce trebuia de realizat pe sectorul administrativ și de modificare a legislației moldovenești. „Noi nu avem o problemă majoră în partea care vizează cadrul normativ. Noi avem o problemă la modul cum înțeleg unii judecători, nu mă refer la judecătorii tineri, să înfăptuiască justiția. Independența judecătorească nu este un privilegiu al judecătorilor, dar al societății. Societatea garantează această dependență a judecătorilor, pentru a obține acte judiciare de calitate, echidistante și bazate exclusiv pe lege”, a reiterat Alexandru Tănase.
Harta judecătorească
Reforma hărții judecătorești revine în vizorul Ministerului de Justiție al Moldovei. Deși harta judecătoriilor a fost adoptată de către Parlament în aprilie 2016, aceasta urmează a fi revizuită, iar în rezultat să fie schimbate competențele judecătoriilor pentru a oferi sarcini proporționale și condiții de muncă egale pentru toți lucrătorii din sistemul judiciar.
Începând cu 1 ianuarie 2017, în Republica Moldova există doar 15 judecătorii față de 44 de instanțe judecătorești câte existau cu un an în urmă. Chiar dacă inițial proiectul hărții judecătorești a fost o idee bună, Alexandru Tănase constată că autoritățile, de fapt, „nu s-au axat pe eficiența costurilor. Elementul principal este Judecătoria Chișinău care a fost creată cu un personal de peste 500 de oameni, dar fără un arsenal logistic necesar”. Tănase a mai spus că Judecătoria Chișinău trebuie să beneficieze de un sediu mai bun decât fosta clădire a Ministerului Agriculturii. Asta, deoarece fiecare instituție are un specific de activitate.
Alte strategii…
În următoarele luni, Minsterul Justiției va veni cu o serie de modificări care țin de activitatea CSJ. Aici Tănase s-a referit la modul de constituire a căilor procesuale, rolul CSJ, lichidarea judecătorilor de instrucție și numirea unor judecători specializați pe drepturi și libertăți.
Altă prioritate a Ministerului Justiției ține de problema arestărilor preventive și controlul judiciar asupra măsurilor preventive. Tănase își propune să promoveze un proiect care nu presupune eliminarea din funcții, dar evaluarea permanentă a specialiștilor din sistemul judiciar. Tot în anul 2018, ar putea fi modificat mecanismul de admitere și absolvire a tinerilor care aleg să studieze o profesie judiciară.
Ministrul Justiției vrea să instituie un mecanism care ar limita luarea unor decizii bazate pe interese, relații de rudenie, cumetrism etc., dar nu a vorbit cum vede Alexandru Tănase distrugerea acestui cerc vicios din țara noastră. În același timp, ministrul se bazează pe Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI) care trebuie să verifice funcționarii care au încălcat legea.
Tănase a promis că Ministerul Justiției va publica în curând pentru dezbateri publice un proiect de lege privind activitatea organizațiilor necomerciale din țara noastră. Acesta dă asigurări că noile modificări corespund exact cu prevederile UE.
Ministrul crede că justiția trebuie să fie reformată în următorii 5 ani. Statul alocă în fiecare an aproximativ 1% din PIB pentru acest sector.