Ședințele de tranzacționare la Bursa de Valori a Moldovei (BVM) par a fi scene din operele absurde ale lui Eugene Ionesco. Acestea sunt deschise și închise peste câteva zeci de secunde din lipsă de cumpărători. Regulile „europene” impuse de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) cu acceptul tacit al Parlamentului au transformat BVM într-o sală mare și goală, cu agenți de bursă ce refuză să discute cu mass-media. Oamenii nu vor să „aibă probleme” cu CNPF.
Săptămâna aceasta, Bursa de Valori a Moldovei a împlinit 22 de ani de la fondare. Data de 26 iunie 1995 este considerată ziua creării BVM, la care au participat 34 de fondatori. Tot în această săptămână are loc continuarea primei licitații de vânzare a acţiunilor proprietate publică din acest an, iniţiatorul căreia este Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei.
Ce reprezintă Bursa de Valori
În țările civilizate bursele de valori sunt cele care țin pulsul economiei reale. Bursa este locul unde oamenii de afaceri se întâlnesc cu investitorii pentru a obține bani pentru businessul lor. Este locul unde se negociază vânzările și cumpărările de companii. Este locul unde traderii vin să profite de pe urma fluctuațiilor de preț și locul unde cei în vârstă urmăresc câți bani au în fondul de pensie. Tot la bursă unii pot pierde milioane de dolari dacă își asumă decizii riscante. La Chișinău aceste lucruri se întâmplă în altă parte, undeva în spatele ușilor închise.
Practicile „europene” implementate de Bursa de Valori a Moldovei se fac din postura de membru al Asociației Internaţionale a Burselor CSI sau a Federaţiei Burselor Euro-Asiatice, fără nici o aluzie că activitatea Bursei în cadrul acestor structuri internaționale ar fi un lucru negativ. Totuși, pe site-ul bursei nu am găsit niciun cuvânt despre calitatea de membru într-o asociație europeană de profil.
Conform legii, licitația cu strigare se desfășoară în sala BVM. La licitație sunt așteptați cei care vând acțiunile companiilor și cei care doresc să le cumpere. La licitație au dreptul să asiste și persoane terțe, precum reprezentanți ai statului sau mass-media. Ședința este moderată de makler. Maklerul anunță prețul inițial și așteaptă oferte de preț din partea cumpărătorilor. Dacă mai mulți participanți doresc să cumpere acțiunile, atunci maklerul va desfăşura licitaţia în ordinea creşterii preţului. După fiecare ofertă de creştere a preţului, maklerul va începe să anunțe de trei ori prețul cel mai mare. Dacă nimeni nu oferă un preț mai mare, atunci anunță participantul care a oferit cel mai mare preț, numărul înscris pe planşetă, preţul oferit şi cuvintele: „Trei, adjudecat!”
Ședințe de tranzacționare fără tranzacții
Vânzările companiilor de stat se desfășoară prin licitații „cu strigare”. Ședințele de tranzacționare încep la ora 10:00. Persoana care conduce licitaţia, maklerul, anunță deschiderea ședinței. La ședința din 26 iunie maklerul a citit cu voce tare numele companiilor de stat scoase la privatizare, anunțând codul companiei, prețul și alte informații cerute de lege. Așteaptă câteva secunde și întreabă dacă sunt cumpărători. Din sală nici o reacție.
Sala înaltă și încăpătoare adună câțiva oameni pe care maklerul îi știe deja la față: agenți de bursă și reprezentanți ai statului. Deoarece nu există nici un cumpărător, maklerul închide ședința de tranzacționare, conform regulamentului.
În săptămâna 26-30 iunie la Bursa de Valori a Moldovei se privatizează companii precum Barza Albă din Bălți, Tutun CTC, Hotelul Chișinău sau Fabrica de unt din Florești. Statistica disponibilă pe moldse.md ne demonstrează că în ultima lună au fost efectuate doar trei tranzacții, iar pe tot parcursul anului 2016 au fost efectuate puțin sub 1.000 de tranzacții.
După ședința fulger de tranzacționare, participanții la aceasta refuză să ne vorbească, iar cei care acceptă nu vor să fie înregistrați audio. Agentul de bursă înțelege perfect cum se desfășoară tranzacțiile în România sau în alte state din Occident, dar spune că nu putem compara aceste lucruri cu Republica Moldova.
„Totul este o farsă”
„Legile care se votează și apoi toate regulamentele adoptate sunt o farsă. Dacă acum câțiva ani trebuia să completez două formulare, în prezent trebuie vreo șapte”, ne spune unul din agenții cu care am discutat. Acesta afirmă că în Moldova nu sunt instrumente de tranzacționare, iar populația nu are educația necesară. Cei care au totuși educație și bani se tem să investească, deoarece „nu au încredere că mâine-poimâine compania va fi tot a lor”.
Pentru comparație, în România zilnic se efectuează aproximativ 3.000 de tranzacții la Bursa de Valori București, iar pe Bursa de Valori din Londra, în medie, într-o zi, se efectuează 1.000.000 de tranzacții.