De ce autoritățile insistă în minciuna privind recuperarea activelor fraudate de la BEM, Banca Socială și Unibank

Când sunt întrebate despre întoarcerea banilor dispăruți din sistemul bancar în urma „furtului miliardului”, autoritățile vorbesc despre informațiile care sunt prezentate și de către Ministerul Finanțelor privind „recuperarea activelor fraudate”. Totuși, experții consideră că sumele indicate acolo nu sunt obținute din recuperarea miliardului furat, iar atunci când se face referință la active fraudate se urmărește faptul ca societatea să creadă în mod eronat că autoritățile întorc banii dispăruți în timpul „jafului secolului”.

Citește mai mult

Cine sunt „oamenii onești” ai lui Filip din raportul Kroll

Declarația premierului Pavel Filip – precum că numele persoanelor și companiilor care ar avea legătură cu „jaful secolului” nu pot fi publicate, deoarece în 90% din cazuri ar fi vorba despre „oameni absolut onești” – este contrazisă de experții internaționali care au realizat cele două rapoarte Kroll. Specialiștii au făcut referire în sinteza celui de-al doilea Raport la acționari și companii din grupul Șor, fără a le spune concret pe nume, însă multe dintre acestea sunt cunoscute încă din primul Raport Kroll pe care autoritățile l-au publicat atunci integral, ceea ce nu s-a întâmplat și în cazul rezultatelor ultimei investigații.

Citește mai mult

O nouă decizie a magistraților privind o firmă din „grupul Șor” implicată în „jaful miliardului”

judecata judecatori

La aproape 3 ani de la „jaful secolului”, dosarul privind obținerea prin fraudă de către Voximar-Com a sumei de 164 milioane de dolari de la Banca Socială, datorie care a fost cesionată companiei Fortuna United LP, a ajuns la Curtea de Apel. Cele două firme off-shore au fost obligate recent de instanță să întoarcă banii, însă decizia poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.

Citește mai mult

„Jaful secolului”: Băncile, vândute ca la second-hand

Banii obținuți din vânzarea celor trei bănci aflate în proces de lichidare după „furtul miliardului” ar compensa o parte din cele 14 miliarde de lei pe care moldovenii trebuie să-i achite statului după convertirea creditelor oferite atunci de Guvern în datorie publică. Totuși, cele mai scumpe active ale băncilor ajung să fie comercializate la prețuri cu mult mai mici, iar diferența dintre valoarea gajului și prețul de piață este, în unele cazuri, și de zece ori mai mare.

FOTO Sandu Tarlev

Citește mai mult

Enigma banilor oferiți băncilor după „jaful secolului”. „Statul s-a implicat în tâlhărie”

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a declarat că banii oferiți drept garanție de către stat pentru acordarea creditelor de urgență băncilor falimentare au fost folosiți doar pentru a acoperi depozitele cetățenilor și companiilor. În condițiile în care suma cerută este practic similară cu cea înregistrată în total în cele trei bănci în momentul „jafului secolului”, experții spun că ar însemna că în conturile deponenților nu mai erau bani, iar statul a decis să le suplinească, ceea ce nu poate fi real. În opinia lui Veaceslav Ioniță, guvernanții au oferit bani din buget, vorbind de datorii fictive și, astfel, au participat direct la „tâlhăria din sistemul bancar”.

Dorin Drăguțanu susține că banii au fost cheltuiți pentru achitarea depozitelor FOTO: zdg.md
Dorin Drăguțanu susține că banii au fost cheltuiți pentru achitarea depozitelor FOTO: zdg.md

Citește mai mult

Banii moldovenilor din bănci, în mâinile străinilor. Europenii au „bătut” rușii după „jaful secolului”

O analiză a informațiilor privind acționarii celor care împart băncile de la noi arată că banii moldovenilor sunt în mare parte în mâinile europenilor și ale rușilor. Deși acum investitorii UE sunt prezenți în majoritatea băncilor din Republica Moldova, rușii ar fi obținut întâietate în acest sens dacă nu ar fi fost lichidate cele trei bănci implicate în furtul miliardului, deținând acțiuni la Banca Socială și Unibank, iar la fosta bancă a statului, Banca de Economii, investitorii din Rusia controlau pachetul majoritar.

Citește mai mult

CNA știa despre furtul din bănci din 2013? Raportul Gofman versus Raportul Kroll

Furtul banilor din bănci era cunoscut încă din anul 2013: un număr de 19 firme din raportul CNA publicat de Agora.md se regăsesc și în raportul Kroll publicat doi ani mai târziu.

Citește mai mult