Salariul unui bibliotecar de la sat abia se apropie de 1.000 de lei. Nu e de mirare că absolvenții de liceu nu se înghesuie să se înscrie la Facultatea de Biblioteconomie. Așa se explică faptul că puțini dintre cei peste 2.000 de bibliotecari din țară au în spate studii de specialitate. În aceste condiții este absolut necesară upgradarea bibliotecilor din țară, ceea ce autoritățile încearcă să facă, adoptând recent noua Lege cu privire la biblioteci. Documentul conține mai multe noutăți printre care adoptarea unui cod deontologic al bibliotecarului sau alegerea directorilor bibliotecilor printr-un concurs public și transparent. Legea a fost votată în lectură finală în cadrul ultimei ședințe a Parlamentului din sesiunea de primăvară.
ministerul culturii
Portretul funcționarului de la Chișinău. Moldovenii se feresc să se angajeze în ministere
Majoritatea funcționarilor din Republica Moldova sunt femei, vârsta medie a angajaților din cadrul instituțiilor publice este de peste 40 de ani, iar ponderea pensionarilor aproape că s-a dublat în ultimii ani. Moldovenii refuză să se angajeze în cadrul ministerelor, cele mai multe funcții vacante fiind la Ministerul Culturii, cel al Sănătății sau la Ministerul de Interne.
Cursa statuilor în Republica Moldova: de la Mircea cel Bătrân la președinții de colhoz
Un artist plastic din Republica Moldova cere aproape un milion de euro de la Guvernul României pentru a edifica monumentul voievodului Mircea cel Bătrân la Chișinău. Este vorba de o compoziție ecvestră, adică o reprezentare a domnitorului călare. De altfel, zeci de mii de lei sunt cheltuiți în fiecare an pentru instalarea busturilor diferitor personalități în diferite colțuri ale țării. De la foști președinți de colhoz la regi, academicieni și prim-miniștrii altor state, cu toții s-au ales cu un monument, un bust sau măcar o placă comemorativă.
Chișinău, un oraș plictisitor. Cum poate renaște Capitala
Industriile creative și turismul cultural pot deveni importante pentru dezvoltarea social-economică a Moldovei dacă s-ar creea oportunități de colaborare între artiști, autorități publice și oameni de afaceri.
Condiții greu de realizat. Chișinăul nu are șanse să devină Capitală Europeană a Culturii
Primăria Capitalei și Ministerul Culturii se contrazic atunci când se referă la posibilitatea ca orașul Chișinău să candideze pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. La sfârșitul lunii martie pe siteul Primăriei a fost publicat un comunicat de presă în care autoritățile locale anunțau: „Chişinăul îşi va depune candidatura în Proiectul Capitala europeană a culturii”.
Conflict la Biblioteca Națională. Conducerea instituției vrea să lichideze „un serviciu ce stagnează”
Biblioteca Națională din Republica Moldova (BNRM) va rămâne fără Serviciul Moldavistica și Heraldica. Conducerea bibliotecii nu și-a informat cititorii despre schimbările ce urmează a fi făcute, în schimb șefa Serviciului programe culturale, Raisa Melnic, a făcut public acest fapt printr-o postare pe Facebook, învinuind conducerea bibliotecii că „vine cu o reformă cosmopolită care are menirea să șteargă toate amprentele originii noastre românești”.
„Ne vom închina și la sponsori”. Cum și cui împarte bani Ministerul Culturii
Ministerul Culturii a împărțit 2 milioane de lei asociațiilor obștești pentru organizarea diferitor evenimente în anul 2017. Festivalul Anim’est, Bookfest-ul sau concursul muzical „Crizantema de Argint” sunt câteva din manifestațiile care s-au bucurat de finanțare din bugetul de stat. Organizatorii, la rândul lor, afirmă că banii primiți acoperă doar o mică parte din cheltuielile totale și că trebuie să „se închine” în fața altor parteneri pentru a primi și alte sume.
„Nu avem nevoie de un ministru stilat, ci de o cultură stilată”. Cum ar trebui să arate Ziua Națională a Culturii
Ziua Națională a Culturii a fost marcată de un festivism sovietic și învechit în Republica Moldova. Pe 15 ianuarie s-au organizat recitaluri de poezie, depuneri de flori și expoziții de pictură sau carte. „Aș cheltui mai mulți bani pe educația culturală decât pentru tam-tam-uri prin parcuri”, spune actorul Boris Cremene, iar lingvistul Vlad Pohilă le recomandă autorităților responsabile să urmărească modul în care se organizează astfel de sărbători în alte state.
Știrile dimineții: Consilierul UE în domeniul justiției susține că în Moldova degeaba se fac legi noi
Înaltul Consilier al UE în domeniul justiției, Inguss Kalniņš a declarat că o reformă autentică are nevoie de oameni integri, iar integritatea oamenilor trebuie cultivată încă din școală. Oficialul a afirmat în cadrul unui interviu pentru report.md că în Moldova degeaba se fac legi noi dacă cei care le implementează gândesc „pe stil vechi”.
„Cel mai mare stres a fost să privim 32 de Gb de pornografie infantilă”. Cum o agenție necunoscută apără moralitatea de 15 ani
Creată de comuniști în anul 2001 pentru a apăra „cinstea și bunele moravuri în Republica Moldova”, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității (ASPM) a fost de-a lungul anilor o instituție mai mult anonimă. Mulți au aflat despre aceasta recent, când a fost făcută publică viitoarea structură a Guvernului din care agenția lipsea, aceasta urmând să fie lichidată. Totuși, pe parcursul celor 15 ani de activitate, instituția a scurs bugetul de stat în fiecare an de câteva sute de mii de lei pentru a constata dacă anumite cărți, filme etc. se încadrează în categoria „pornografie” sau „erotism”.
