Mumia cu tupeu științific de la Președinție

Zilele trecute un fost ideolog comunist, pe nume Victor Stepaniuc, a distribuit pe pagina sa de Facebook un articol din care reiese că unirea Basarabiei cu România din 1918 a fost făcută prin mituirea deputaților Sfatului Țării, acesta mai comentând adăugător: „După 100 de ani unii istorici și oameni politici români recunosc, în sfîrșit, că unirea Basarabiei cu România din 1918 s-a realizat prin ocupație armată, violențe, șantaj și coruperea cu bani a deputaților din Sfatul Ţării…”.

Citește mai mult

Dodon: România românizează moldovenii ca un stat imperialist

Președintele Igor Dodon a acuzat România că duce o politică de românizare a cetățenilor Republicii Moldova în baza unei ideologii imperialiste. Declarația a fost făcută în limba rusă la conferința „Statalitatea Moldovei. Continuitate istorică și perspectiva dezvoltării”.

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (10)

Dacă admitem ipoteza că statele sunt asemenea oamenilor, adică se nasc prin contopire sau prin răpire, dezvoltă careva îndeletnici și își formează anumite obiceiuri, încearcă să-și păstreze și să transmită informația ereditară prin cuceriri sau prin uniuni benevole, își creează simpatii și antipatii, poartă războaie și încheie alianțe, se îmbolnăvesc sau suferă anumite traumatisme, etc., atunci Republica Moldova nu este asemeni un tânăr în vârstă de 25 de ani, ci ca un moșneag de 76, care acum un sfert de veac pur și simplu și-a schimbat numele din buletin.

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (9)

După decesul lui Stalin (1953) și Congresul al XX-lea al PCUS (1956), se observă o destindere a regimului sovietic atât în exterior, cât și în interior. „Dezghețul” hrușciovist a însemnat pentru Basarabia reabilitarea parțială a deportaților (li s-a permis să se întoarcă în RSSM), dar fără oferirea compensațiilor și retrocedarea proprietăților, precum și recuperarea selectivă a valorilor naționale. În perioada stagnării brejneviste are loc tentativa de uniformizare a republicilor unionale și de creare a „poporului sovietic”, procese care vor fi respinse și combătute datorită politicilor de „Perestroikă” și „Glasnost” promovate de Gorbaciov.

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (8)

Fără să fi existat vreodată ca entitate politică independentă (cu excepția scurtei experiențe a Republicii Democratice Moldovenești), provincia istorică denumită Basarabia a fost nu doar anexată de sovietici în 1940, după exemplul țariștilor care au rupt-o din trupul Moldovei la 1812, ci și mutilată, astfel încât nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei au fost cedate RSS Ucrainești, iar câteva raioane din stânga Nistrului i-au fost alipite drept compensație.

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (7)

Dacă în perioada țaristă Basarabia era privită ca (o fostă) parte a Moldovei medievale ce trebuia integrată în construcția statală imperială, atunci începând cu 1940 acestui teritoriu i se atribuie o statalitate artificială, impropriu denumită „moldovenească” și indisolubil legată de spațiul rusesc. Spre deosebire de autoritățile țariste, cele sovietice nu urmăreau să rusifice și să coopteze elitele locale, ci pur și simplu să le elimine din viața publică, inclusiv fizic (prin înfometare, deportare și împușcare).

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (6)

Dacă în primele decenii de după anexarea Basarabiei administrația țaristă nu știa cum să gestioneze noua „achiziție” teritorială, oscilând între păstrarea unei autonomii relative sau integrarea sa definitivă în componența Rusiei, atunci în a doua jumătate a secolului XIX politica imperial-statală în acest spațiu se modifică substanțial: Basarabia devine gubernie (1873) și se intensifică procesul de rusificare a populației băștinașe.

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (5)

Revoluția pașoptistă a animat sentimentele naționale ale elitei politice atât din dreapta, cât și din stânga Prutului. Ca urmare a tentativelor de asimilare și de integrare definitivă a Basarabiei în cadrul Imperiului Rusiei, boierii moldoveni nu mai militau pentru refacerea statului medieval, ci pentru unificarea tuturor teritoriilor românești, inclusiv a celor înstrăinate, într-un singur stat național și modern.

Citește mai mult

Mitul „statalității moldovenești” (4)

„Secolul națiunilor” i-a luat oarecum prin surprindere pe români și i-a găsit mai divizați decât în Evul Mediu. De la două state medievale relativ omogene și o singură provincie românească sub dominație străină, la începutul sec. XIX s-a ajuns la trei regiuni înstrăinate, pe lângă cele două Principate dunărene. Paradoxal, dar anume anexarea Bucovinei și a Basarabiei i-a determinat pe moldovenii din dreapta Prutului să renunțe la „statalitate” de dragul supraviețuirii ca neam.

Citește mai mult