Dacă Ucraina n-ar fi stopat proiectul Novorosia, atunci armată rusă ar fi ajuns la granița cu România, afirmă Iurie Fiodorov, autorul cărții ”Războiul hibrid à la russe”. Cartea a fost lansată la Chișinău, pe 5 octombrie, la Centrul de Informare şi Documentare privind NATO în Moldova.

Autorul cărții nu a fost prezent fizic la lansarea cărții, dar a vorbit prin Skype despre metodele utilizate de ruși în războiul hibrid în Ucraina și despre cum Moscova a încercat să-și găsească sprijin în Occident prin susținerea organizațiilor de extremă dreapta.

Ce înseamnă război hibrid

Războiul hibrid, potrivit lui Iurie Fiodorov, este considerat acel război care combină atât acțiuni militare în sens clasic cât și metode nemilitare de destabilizare, nimicire a inamicului, inclusiv prin presiuni economice, provocarea conflictelor sociale, promovarea propagandei.

Iurie Fiodorov, autorul cărții
Iurie Fiodorov, autorul cărții

Iurie Fiodorov consideră că politica lui Vladimir Putin în privința Ucrainei poate fi comparată cu un comportament banditesc. În mijlocul anului 2015 a devenit clar că Moscova nu a reușit să-și realizeze planul de a transforma Ucraina în protectoratul Rusiei și de a defragmenta sud-estul Ucrainei pentru a crea un cvazi-stat Novorosia, a spus acesta. „Dacă Ucraina nu ar fi reușit să stopeze realizarea proiectului Novorosia, adică dejucarea scenariilor separatiste în regiunile Dnepropetrovsk, Harikov, Odesa, astăzi, armata rusă s-ar fi aflat la granița cu România și ar fi provocat un conflict cu NATO”, a spus Fiodorov.

Autorul cărții este de părere că Putin nu a calculat bine reacția societății ucrainene care a răspuns prompt agresiunii ruse și astfel războiul hibrid a suferit eșec. Un alt factor care a stopat acțiunile rușilor, în opinia lui Fiodorov, a fost acțiunea autorităților din Odesa, Harikov și altor regiuni din sud-vestul Ucrainei privind neutralizarea grupelor pro-ruse.

Fiodorov susține că experiența autorităților ucrainene poate fi de folos și altor țări din regiune pentru a opri eventualele acțiuni similare ale Moscovei.

Acesta a specificat că încă nu este clar dacă Moscova a renunțat la ideea unui război hibrid în Ucraina sau în alte țări vecine, însă un lucru îngrijorător, în opinia lui, este faptul că cetățenii ruși acceptă politica condusă de Putin. „Acest fapt creează premize pentru desfășurarea unei noi agresiuni a Rusiei în privința Ucrainei – fie agresiune de tip hibrid, fie una tradițională”, a explicat Fiodorov.cartea-razboi-hibrid

Autorul s-a referit și la încercările Kremlinului de a găsi susținători în afară țării. Fiodorov consideră că atitudinea negativă a majorității politicienilor din occident și opiniei publice față de agresiunea Rusiei în Ucraina a determinat Kremlinul să-și caute susținerea în forțele ultra-dreptei din Europa și SUA.Totodată, acesta a spus că nu este de neglijat influența instituțiilor ruse în rândurile studențești din Occident. „În rândurile lor se pot forma grupe pro-ruse, care pe viitor vor putea să se transforme în transmițători a influenței ruse în mass-media, sectorului afacerist și politic”, a mai spus Fiodorov.

În pofida faptului că Kremlinul finanțează multiple proiecte de propagandă care este direcționată către auditoriu european, rezultatele acestei campanii nu sunt semnificative, în opinia lui Iurie Fiodorov. Acesta a spus că actualmente în Germania, care recent a fost una din cele mai pro-putiniste țări, 58% din populația germană susțin sancțiunile împotriva Rusiei.

Putin în rolul dușmanului extern al Ucrainei

Directorul adjunct pentru afaceri internaționale al Centrului pentru Armata, Conversie și studii de dezarmare din Ucraina, Mikhailo Samus, a spus că cum n-ar suna de straniu, dar dacă Vladimir Putin nu ar acționa așa cum a acționat după evenimentele de după Maidan nu se știe dacă Ucraina ar fi ajuns acolo unde a ajuns acum. Acesta a specificat că lipsa unui dușman extern este întotdeauna o verigă slabă în construcția unui stat, iar rolul lui Putin a picat cum n-ar fi de bine. „Pentru că situația internă a fost foarte complicată. Politicienii ucraineni întotdeauna încearcă să-și joace cartea lor și lipsa unui dușman extern ca de obicei este o verigă slabă când construiești un stat. Putin a creat un astfel de imagine a dușmanului extern și a început să acționeze nu doar pe plan informațional dar a realizat și o agresiune reală care a transformat Ucraina pacifistă care niciodată nu s-a gândit că va lupta”, a explicat Mikhailo Samus.

Acesta a spus că Ucraina niciodată nu a dus războaie și nu este un stat agresor din punct de vedere istoric. Poziția pacifistă a Ucrainei a fost stipulată și în doctrinele militare, potrivit expertului. „În doctrinele militare ucrainene niciodată nu a apărut problema războiului pe scară largă. În ultima doctrina militară care a fost adoptată înainte de agresiunea a fost scris că posibilitatea unui război obișnuit este puțin probabilă, inclusiv pe termen scurt și pe termen lung. Ca rezultat forțele militare la noi (ucraineni) pur și simplu se nimiceau”, a spus Samus.

Expertul a mai spus că războiul hibrid pe plan informațional în Ucraina poartă un caracter periodic. Acesta a explicat că o perioadă anumită mass-media și coloana a 5-a pro-rusă din Ucraina își schimbă retorica din una agresivă în una pacifistă și le amintește ucrainenilor despre istoria comună a ambelor popoare și relații apropiate. Samus consideră că acest lucru se face pentru a testa reacțiile oamenilor și dacă nu are efect se revine la limbaj agresiv. Actualmente, în opinia lui, s-a revenit la retorica agresivă. Un exemplu în acest sens a fost adusă declarația lui Putin din luna august precum că Ucraina utilizează metode teroriste, referindu-se la reținerea unui cetățean ucrainean în Crimeea care este bănuit de forțele speciale ruse în acțiuni ilegale pe teritoriu Crimeei.

Mikhailo Samus a spus că Rusia acționează în Ucraina inclusiv prin intermediul opoziției și că forțele pro-occidentale din Ucraina se așteaptă că în perioada imediat următoare forțele politice din opoziție vor încerca să provoace alegeri parlamentare anticipate. Samus a spus că Ucraina nu trebuie să se relaxeze pentru că una din caracteristicile ale războiului hibrid este crearea unei stări de relaxare în țară-obiect al războiului.

Lansarea cărții „războiul hibrid a la rus” la Chișinău
Lansarea cărții „războiul hibrid a la rus” la Chișinău

Samus a specificat că în regiunile Lugansk și Donețk, potrivit informațiilor pe care le dețin, se află militarii care au semnat contracte cu Ministerul Apărării al Federației Ruse, doar că, potrivit acestuia, aceștia se maschează și ocupă oficial altfel de funcții. Acest lucru se face inclusiv datorită necesității de a contabiliza mai corect resursele utilizate în susținerea acestor teritorii, a mai spus Samus.

Un alt invitat din Ucraina, președintele Centrului pentru Studii Globale ”XXI Strategia”, Michailo Gonciar, a prezentat un șir de instrumente cu ajutorul cărora se desfășoară războiul hibrid. Acesta a spus că forțele speciale ruse lucrează atât cu locuitorii speciali în zonele de acțiune, cât și cu ajutorul partidelor politice, mass-media, dar și cu sprijinul savanților. Gonciar a mai spus că Rusia își transmite mesajele prin instituțiile de presă atât auditoriului propriu din țară, ucrainenilor, dar și celor din occident pentru a câștiga simpatizanți de acolo și prezentând Rusia ca o alternativă a Occidentului.

Este sau nu pregătită Moldova pentru un război hibrid?

Andrei Covrig, colonel în rezervă, preşedintele Asociaţiei de Drept Umanitar din Republica Moldova, este de părere că un posibil război hibrid purtat de ruși pe teritoriu Republicii Moldova este foarte posibil. În opinia lui Covrig pentru a începe un astfel de război în Republica Moldova există un arsenal suficient de instrumente, atât partide politice cât și cetățeni din Moldova care au participat în luptele din Estul Ucrainei. „Avem și coloana a 5-a și partide politice pro-ruse, avem și agenți de influențe, deputați care desfășoare politica statelor străine, am în vedere Federația Rusă”, a spus Covrig.

Colonelul în rezervă consideră că politicienii din Moldova nu înțeleg până la capăt pericolul unui eventual război hibrid. Ca exemplu acesta a vorbit de lipsa unei reacții din partea clasei politice la faptul că un lider politic de aici s-a fotografiat cu patriarhul care slujește bisericii ruse, care promovează interesele unui stat străin.

Acesta a specificat că nu trebuie de uitat că Federația Rusă ar putea avea un interes sporit de a crea un coridor de legătură cu Transnistria, iar acest lucru trebuie să ne pună în gardă și să fim pregătiți pentru orice evenimente. Andrei Covrig a specificat că provocările hibride necesită și un răspuns hibrid.

Politologul Nicolae Chirtoacă, la rândul său, s-a întrebat dacă Republica Moldova are suficientă capacitate de apărare în astfel de războia. Chirtoacă a amintit despre concluziile reprezentanților Ministerului Apărării care au recunoscut că nu pot face față războiului hibrid de unii singuri și că în acest caz este necesar ca să fie implicate toate ministerele, dar și alte instituții importante de stat, cum ar fi președinția.

Iurie Fiodorov colaborează cu Radio Svoboda și este expert în politica externă și militară rusă. Cartea lui Iurie Fiodorov a fost lansată în cadrul proiectul „Consolidarea capacităţilor jurnaliştilor și formatorilor de opinie în reflectarea subiectelor de securitate şi apărare” organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind NATO în Moldova.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*