Funcționarii din Parlamentul Republicii Moldova nu răspund întotdeauna la petițiile cetățenilor. Legea cu privire la petiționare obligă instituțiile de stat să ofere un răspuns în 30 de zile, dar există cazuri când atât termenul, cât și petiția sunt ignorate. De aceasta ne-am convins chiar noi după ce am expediat două petiții Parlamentului de la Chișinău.
Pe 19 iunie, după ce Comisia de la Veneția și-a anunțat opinia referitoare la schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova am adresat o petiție Parlamentului Republicii Moldova prin sistemul electronic e-petiții. Când a fost lansat acest sistem Parlamentul anunța că implementarea lui „va spori transparenţa activităţii Direcţiei petiţii şi audienţe în particular şi a Parlamentului Republicii Moldova per ansamblu”.
Prima petiție în adresa Parlamentului
În prima petiție am întrebat Parlamentul ce amendamente va depune spicherul Andrian Candu sau fracțiunea Partidului Democrat după avizul consultativ al Comisiei de la Veneția. Petiția a fost a primit numărul de înregistrare DPA-C-1736/17. Am remis întrebările prin sistemul e-petiții pentru primi un răspuns în scris, documentat și pentru a evita răspunsurile politice pe care intuim că le-am fi primit dacă adresam această întrebare președintelui Parlamentului la o conferință de presă.
Așteptările noastre erau ca funcționarii din Parlament să ne spună dacă s-au depus sau nu amendamente la proiectul de lege nr. 60 care viza modificarea Codului electoral și să ne ofere o copie a acestor amendamente dacă acestea erau înregistrate. Precizăm în acest context că amendamentele la toate proiectele de lege sunt depuse în formă scrisă de către parlamentari, astfel încât Secretariatul Parlamentului ar trebui să dețină o copie a documentelor. Conform legii cu privire la petiționare, la orice petiție se răspunde în termen de 30 de zile. Termenul pentru petiția noastră a expirat pe 19 iulie 2017, dar răspunsul așa și nu a mai venit pe adresa redacției.
A doua petiție adresată Parlamentului
În mod normal toate sesizările, solicitările, cererile transmise în adresa instituțiilor de stat sunt înregistrate în cancelaria instituției și ulterior este desemnat un executor. Executorul este cel care analizează petiția, colaborează cu alți funcționari pentru a formula răspunsul și îl remite solicitantului.
Deoarece la prima petiție nu am primit un răspuns în termenul legal, am formulat o altă petiție prin care am solicitat Secretariatului Parlamentului să ne comunice cine a fost desemnat executor al primei noastre adresări și care este motivul pentru care nu am primit răspunsul. Noua petiție fost înregistrată cu numărul DPA-C-2276/17 pe data de 28 iulie. La această petiție funcționarii din Parlament ne-au formulat un răspuns chiar în aceeași zi.
Transparența, blocată în Parlament
În răspunsul pe care l-am primit de la Direcția petiții și audiențe, semnat de șefa acesteia, Maria Chetroi, nu ni se răspunde la întrebarea cine a fost desemnat executorul primei noastre petiții, dar se precizează că subiectele invocate de noi deja „au fost mediatizate” și „asigurată maximă transparență în procesul examinării proiectului de Lege privind modificarea sistemului electoral, inclusiv prin organizarea mai multor dezbateri publice”.
Rămâne totuși neclar ce criterii aleg funcționarii atunci când răspund la o petiție sau alta și ce prevedere a legii le oferă acestora dreptul să răspundă în funcție de agenda publică. Mai mult decât atât, funcționara de la Parlament menționează „suplimentar” că petiția în formă electronică trebuie să conțină semnătura digitală, chiar dacă sistemul e-petiții al Parlamentului nu ne-a solicitat o astfel de semnătură.
Conform unui raport al Direcției petiții și audiențe privind examinarea, analiza tematică şi sistematizarea rezultatelor examinării petiţiilor, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 în adresa Parlamentului au fost depuse 4.318 petiții și adresări verbale. Dintre acestea, 2.156 de petiţii (49,8%) au fost remise altor instituții, iar 2.083 (48,2%) au fost examinate în cadrul Legislativului.