Turism în Moldova. De ce să vizitezi Lunca Prutului de Jos

Cei care sunt interesați de natură, păsări, nuferi, oameni, tradiții, povești de viață, gastronomie și destinații inedite, pot merge într-o călătorie prin localitățile Republicii Moldova aflate în Lunca Prutului de Jos.

În zona de sud a Republicii Moldova, acolo unde râul Prut se revarsă în Dunăre, se întinde Rezervația „Prutul de Jos” – de la Văleni până la Giurgiulești, raionul Cahul. În această regiune sunt două mari lacuri naturale din Moldova – Beleu și Manta, situate la aproximativ 20 kilometri unul față de altul, iar cel dintâi face parte din rezervația științifică.

Lacul Beleu este un tărâm mirific al păsărilor, nuferilor și plantelor unice din țara noastră. Începând cu primăvara anului 2015, un grup de tineri cu spirit civic au mers în Lunca Prutului de Jos să descopere natura, folclorul, tradițiile unice, meșteșugarii, oamenii și poveștile lor de viață. Au vorbit cu localnicii pentru a afla care dintre elementele patrimoniului imaterial cultural mai sunt active și pot fi văzute de turiștii interesați de satele cu drumuri pline de colb, case tradiționale și gustul natural al bucatelor moldovenești.

Ce poți să faci în Lunca Prutului

Între satele Văleni și Slobozia Mare din raionul Cahul, lacul Beleu este locul ideal pentru cei care se simt bine în armonie cu natura și ciripitul păsărilor. Lacul găzduiește cârdurile de Pelicani care se îndreaptă spre Dunăre, Țigănuși negri, Egrete albe, Stârc cenușiu și alte păsări. În perioada mai-iulie, pe lacul Beleu înfloresc nuferii albi și galbeni, iar dacă aveți multă rădare îi puteți vedea înflorind, doar că trebuie să vă treziți în zori, astfel prindeți și răsăritul soarelui.

Satul Văleni este amplasat între dealuri argiloase de la sud, iar aici puteți vizita Muzeul Pâinii, unde se organizează prezentarea pâinii de ritual, dansuri și melodii străvechi. Tot la Văleni puteți merge acasă la familia Bejenaru – nea Dorică face tobe și cântă la fluier melodii autentice de la sud, iar Bunica Lidia bate toba. Este vorba despre bunica devenită cunoscută în întreaga Europă, bătând toba pe scenă alături de formația Zdob și Zdub.

Mergem mai departe, pe drumul național Chișinău-Giurgiulești, ajungem la Slobozia Mare, satul unde se joacă horele din străbuni. Din dealul Sloboziei se deschide o panoramă spre lacul Beleu, natură și casele din sat. În mijlocul satului, undeva prin apropiere de Casa de Cultură, se află Muzeul Etnografic. În acest sat, în fiecare zi de duminică, dimineața devreme, se organizează o piață, unde negustorii vând pește proaspăt și brânză de oi.

Următoarele sate sunt Câșlița-Prut și Giurgiulești, între care își duce cursul râul Prut, iar de aici pot fi realizate fotografii uimitoare cu natura mirifică din luncile inundate ale Prutului. Mai aproape de Giurgiulești se află o stână de oi, câmpii, livezi și case autentice, iar pe partea dreaptă se găsește Portul internațional Giurgiulești și punctul de revărsare a Prutului în Dunăre. În satul Giurgiulești se află și un cimitir în care pe vremuri, în loc de cruci, se foloseau stâlpi crestați din lemn.

Ce poți vizita în Luncă

În afara rezervației științifice Prutul de Jos se află lacul Manta, satele Manta, Colibași, Crihana Veche, Brânza, Pașcani și Vadul lui Isac, toate din raionul Cahul, care se întind de-a lungului râului Prut. Țăranii din zona de sud, pe lângă pescuit, cresc oi și prelucrează pieile făcând cojoace, căciuli și opinci. Constantin Cojan din satul Colibași face cojoace, bundițe și căciuli din lână de oi. Un alt meșter iscusit este Constantin Olteanu din satul Pașcani, care face opinci din piele și împletește obiecte din lozie și papură.

În cele zece sate, care fac parte din lunca râului Prut, mai puteți întâlni oameni interesanți, case tradiționale de la sud, tâmplari, lemnari, țesătoare, femei și bărbați păstrători de tradiții și folclor. Se spune că dacă vrei să culegi folclor autentic trebuie să mergi la sud, acolo mai găsești oameni care știu pași de dans, cântece vechi și obiceiuri din străbuni. Maestrul Vladimir Curbet, conducătorul Ansamblului de Dansuri Populare JOC, a preluat multe dansuri de la oamenii din satele Slobozia Mare și Câșlița-Prut. Colindul în ceată bărbătească din Slobozia Mare face parte din patrimoniul cultural UNESCO.

Unde ne cazăm

În satul Văleni, pe teritoriul Muzeului Pâinii, se află unica pensiune agro-turistică din zonă, unde puteţi înnopta atât vara, cât şi iarna. Gazda pensiunii „La Gura Cuptorului”, Vera Caminschi, pregătește bucate specifice regiunii de sud, cum sunt sarmalele în foi de viță de vie, ciorba din pește cu mujdei, plăcinta creață, peștele la cuptor, ceai din mentă și plante naturale, miere de albine, mămăligă, cozonac și alte bunătățuri.

La câțiva metri depărtare de pensiune se află lacul Beleu. Prin preajmă se află cărarea și salcia domnitorului Petru Rareș, povestea căruia o veți afla de la gazda pensiunii. Tot aici, turiștii curioși se pot îmbrăca în costumul popular de la sud, care pe lângă ie și catrință mai are și o vestă brodată.

Sălcioara, Lăzărelul și Ulilica

În satele din sud, preponderent în Câșlița-Prut, se păstrează două tradiții de primăvară unice în toată Moldova. Este vorba de Lăzărelul, obicei din sâmbăta lui Lazăr, în ajun de Florii – fete îmbrăcate în costume populare, cu coșuri în mâini, merg de la casă la casă, cântă și dansează fluturând din băsmăluțe. E un colind din preajma Floriilor care anticipează Paștele și renașterea naturii. În duminica de Florii, cei din Lunca Prutului au un obicei unic numit Sălcioara. Tinerii merg la biserică, sfințesc crenguțe de salcie și fac câte o coroniță pe care o aruncă pe apa râului Prut.

Cei care vor alege să meargă în seara de Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui în satul Giurgiulești, vor observa, la fiecare colț de drum, oameni adunați în jurul unui rug. Este Ulilica, un obicei vechi prin care localnicii intră în post cu veselie, cântec și sar peste foc. Aceștia aduc bucate și se împart cu vecinii. Sătenii spun că tradiția e un mijloc de întâlnire și socializare cu vecinii.