Un lider de partid, un fost ministru comunist și un fost șef de televiziune caută soluția pentru Transnistria

Parlamentul, Președinția și Guvernul de la Chișinău încă sunt în căutarea unei soluții privind identificarea unei poziții comune în problema transnistreană. După aproape 3 luni de când Andrian Candu, Igor Dodon și Pavel Filip au anunțat că vor crea o platformă comună cu acest scop, reprezentanții celor trei instituții au avut patru întrevederi la care discută „subiecte curente” și încearcă să identifice „soluții legale și practice”.

Dodon, Candu și Filip, înainte de briefingul comun de la Președinție, 21 februarie 2017 FOTO Sandu Tarlev

La întrevederea din 21 februarie 2017 dintre spicherul Andrian Candu, președintele Igor Dodon și premierul Pavel Filip cei trei oficiali au anunțat că au ajuns la un numitor comun în privința unui subiect: rezolvarea conflictului transnistrean. Spicherul, șeful statului și premierul au anunțat atunci că vor crea o „platformă pentru discuții” pentru a identifica o poziție comună a Chișinăului care să fie promovată în cadrul tuturor întrevederilor oficiale, inclusiv în formatul de negocieri 5+2.

Cine caută „poziția comună” a Chișinăului în problema transnistreană

Am expediat câte o solicitare în adresa celor trei instituții în care am întrebat reprezentanții acestora dacă „platforma comună” a început să activeze și cine face parte din ea. În răspunsul său, Guvernul a evitat să ne trimită componența nominală a acestui format, deși am întrebat clar „cine a fost desemnat de Guvern”, Direcția comunicare și protocol precizând doar că e vorba despre „o platformă de dialog la nivel de experţi din cadrul Aparatului Președintelui, Parlamentului şi Guvernului, funcţională în regim de consultări informale şi coordonări a poziţiilor între Viceprim-ministrul pentru reintegrare, consilierul principal de stat al Premierului în politici de securitate, consilierul prezidenţial în domeniul reintegrării şi un consilier al Preşedintelui Parlamentului”.

Amintim că la conferința de presă din 21 februarie 2017, Igor Dodon a anunțat că l-a desemnat pe consilierul său prezidențial în domeniul reintegrării, Vasilii Șova, membru al acestui grup de lucru, Andrian Candu și Pavel Filip urmând să decidă pe cine să numească. Șova a fost viceministru al Afacerilor Externe între anii 1995-1998 și mai apoi ministru al Reintegrării în perioada guvernării comuniste (2002-2009).

Din răspunsurile pe care le-am primit de la Parlament și Președinție aflăm că premierul l-a desemnat pe consilierul său, Mihai Godea (președintele Partidului Acțiunea Democratică, formațiune ce a primit în anul 2017 din bugetul de stat 730.000 de lei – n.a.), în cadrul acestei platforme, iar spicherul l-a mandatat pe consilierul său Gheorghe Saghin (fost vicedirector al postului Publika TV – n.a.). Pe lângă Șova, Godea și Saghin la discuții mai participă vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Balan, precum și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, ambasadorul cu misiuni speciale Ion Stăvilă și consilierul diplomatic Alexandru Simionov.

Parlamentul vrea consultări permanente

Răspunsurile celor trei insituții lasă loc de interpretări, dat fiind faptul că unele din ele sunt incomplete, iar altele sugerează că Dodon, Candu și Filip nu vor avea prea curând o viziune comună în această chestiune.

„La aceste întruniri se discută subiectele curente, etapele de negocieri, aspecte tehnice de identificare a soluțiilor la anumite subiecte, iar reprezentanții menționați prezintă pozițiile tehnice instituționale preliminare și se încearcă identificare de soluții legale și practice, oferindu-i negociatorului șef, vicepriministrului suport în proces de discuții în formatul 1+1 sau 5+2 și obținerea de la acesta a informației obiective și rapide la diferite etape ale dialogului”, au explicat reprezentanții Legislativului în răspunsul pentru moldNova.

De asemenea, întrebați ce poziție promovează Legislativul în cadrul formatului trilateral, reprezentanții instituției ne-au răspuns că Gheorghe Saghin „se ghidează de bunele practici internaționale în domeniul post-conflict reconstruction promovate de Banca Mondială, diferite think-tanks precum Institute of Peace, Crisis Management Initiatives și altele, la bază fiind și cadrul Legal național ce reglementează acest mandat de dialog și negocieri expus în Legea nr. 173 din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Trasnistria)”.

„Considerăm că acest format sau mai larg trebuie îmbunătățit și să poarte un caracter permanent de consultări, scopul fiind unul de interes național cu prioritate înaltă”, se mai menționează în răspuns.

Guvernul: Totul este coordonat cu factorii de putere

La rândul său, reprezentanții Executivului au amintit că în anul 2016 a fost instituită deja o platformă de consultări similară, la nivel parlamentar, pentru realizarea politicii de reintegrare a ţării, întrunită periodic și la care participă inclusiv organizații ale societății civile.

În ceea ce privește platforma Candu-Dodon-Filip, Executivul a precizat că viceprim-ministrul pentru reintegrare, tot el negociator principal şi reprezentantul politic al Chișinăului în negocierile cu Tiraspolul, Gheorghe Balan, exercită şi rolul de expert-cheie în aspecte legate de problematica transnistreană.

„În contextul implementării principiului colaborării puterilor în stat, funcţionalităţii platformelor de dialog menţionate, susţinerii constant acordate negociatorului-şef al Chişinăului din partea conducerea ţării în partea ce ţine de definirea mandatului în negocieri, dar şi convenirea unor abordări similare Guvern-Parlament-Preşedinţie pe aspecte de interes naţional major în dosarul transnistrean, poziţiile de resort sunt coordonate în permanenţă cu toţi factorii de putere de la Chişinău, eforturile tuturor fiind direcţionate spre identificarea unei soluţii viabile la problema transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, constituirea unui stat reintegrat teritorial, democratic funcţional şi în care să fie asigurată respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, a explicat Guvernul.

Patru probleme, în viziunea Executivului

Totodată, în răspunsul său, Executivul atrage atenția că în cadrul dialogului Guvern-Parlament-Preşedinţie au fost agreate patru subiecte care vor fi propuse spre discuții formatului de negocieri 5+2 „pentru a da un nou suflu activităţii acestuia” și care necesită soluţionare imediată. Este vorba despre eliminarea barierelor artificiale, instituite în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor între cele două maluri ale Nistrului; crearea condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană; asigurarea accesului nestingherit al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole, amplasate după traseul Tiraspol, precum și deschiderea podului peste râul Nistru dintre localităţile Râbniţa, Gura-Bâcului şi Bâcioc.

Spre deosebire de Parlament, Guvernul mizează pe „respectarea principiilor şi procedurilor prescrise în Protocolul de la Viena din 13 iulie 2012, purtarea unui dialog consecvent, de bună-credinţă, în spirit constructiv, fără careva precondiţii, manifestând totodată, deschiderea pentru abordarea chestiunilor din toate coşurile de pe agenda de negocieri şi lansarea consultărilor pe identificarea unor soluţii practice la problemele din coşul nr.3 reglementarea comprehensivă a conflictului, inclusiv aspectele instituţionale, politice şi de securitate, cu determinarea unei soluţii viabile a conflictului”.

Președinția insistă pe cele opt puncte propuse de Dodon și a pregătit o declarație de solidaritate

În răspunsul primit de la Președinție se menționează că în cadrul celor patru întrevederi dintre reprezentanții celor trei instituții au fost discutate următoarele subiecte: identificarea poziției comune privind cele opt puncte din „Pachetul nr. 1”, care a fost publicat înainte de întâlnirea Dodon-Krasnoselski; Declarația politică privind solidaritate și parteneriat în problema transnistreană; pregătirea întâlnirii șefului statului cu liderul regiunii separatiste Transnistria, care a avut loc pe data de 30 martie; proiectele de infrastructură, precum reparația drumurilor M-14, M-21 și îmbunătățirea situației ecologice în regiunea râului Nistru; dar și perspectivele pregătirii următoarei întâlniri în formatul 5+2.

„Președinția apreciază pozitiv desfășurarea acestor discuții, dar consideră că este necesar ca ele să fie sistematizate și să se desfășoare în mod regulat”, a comentat în acest context instituția.

Totodată, reprezentanții instituției prezidențiale consideră că problematica transnistreană trebuie să fie una din prioritățile de bază în activitatea conducerii țării, dar nu au explicat ce poziție va promova Președinția în cadrul platformei trilaterale, convenită la începutul anului cu Guvernul și Parlamentul.

Chișinăul caută soluția care să unească malurile Nistrului

Amintim că anterior, în dezbaterile publice, premierul și spicherul, susținuți de reprezentanții Uniunii Europene în republica Moldova, au declarat că optează pentru rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean, bazat pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova cu oferirea unui statut juridic special regiunii din stânga Nistrului.

La rândul său, șeful statului, Igor Dodon, este adeptul federalizării Republicii Moldova, deși în ultimele sale conferințe de presă a încercat să transmită mesajul precum că decizia finală de soluționare a problemei transnistrene trebuie să fie luată în cadrul formatului 5+2 și agreată de majoritatea moldovenilor în cadrul unui referendum.

Lasă un comentariu