Un nou tip de turism în Moldova: clusterele agroturistice. Ce înseamnă acest lucru?

Clustere agroturistice – aceasta este denumirea noului tip de turism care se dezvoltă în Republica Moldova cu scopul de a atrage cât mai mulți turiști și, totodată, să dezvolte unele segmente ale agriculturii.

Conceptul de cluster reprezintă cea mai nouă formă de organizare dintre fermieri, agricultori, meșteri populari și asociații turistice. Acest lucru le permite antreprenorilor să-și diversifice oferta și să o promoveze, astfel încât să atragă mai mulți turiști. Proverbul românesc „Unde-i unul, nu-i putere, unde-s doi, puterea crește” exprimă cel mai bine modelul de dezvoltare social-economică.

Satul Slobozia Mare, în plan se vede lacul Beleu înghețat. FOTO: Victor Pictor
Satul Slobozia Mare, în plan se vede lacul Beleu înghețat. FOTO: Victor Pictor

O șansă pentru turismul moldovenesc

Turiștii moldoveni și străini nu cunosc destule informații despre obiectivele turistice pe care le-ar putea vizita, acesta fiind unul din motivele care i-a determinat pe anumiți antreprenori să înființeze clustere agroturistice. De asemenea, lipsesc indicatoarele spre destinațiile turistice, producătorii locali nu sunt remarcați, iar meșterii populari nu au cui prezenta tradițiile naționale.

Potrivit președintelui Asociației de Dezvoltare a Turismului din Moldova, Viorel Miron, în ultimii ani circa 65% dintre turiștii străini vin în țara noastră pentru turism, iar 70% dintre excursioniștii moldoveni călătoresc cu mașina personală, fără a consulta agențiile de turism. Viorel Miron consideră că asocierea antreprenorilor, muzeelor și ONG-urilor de profil va spori capacitatea de deservire a turiștilor, atât moldoveni, cât și străini. Organizarea acestora într-un cluster va contribui la dezvoltarea comunităților locale, vor coordona fluxul de turiști spre cazare, hrană, activități de relaxare și obiective turistice.

Lumânarea Recunoștinței de la Soroca. FOTO: Natalia Munteanu
Lumânarea Recunoștinței de la Soroca. FOTO: Natalia Munteanu

În prezent, în Republica Moldova sunt create patru astfel de clustere: „Armonia Nordului” (raioanele Soroca și Ocnița), „Drumul Recifelor” (municipiul Bălți și raionul Edineț), „VilaDor” (localități din raioanele Fălești, Ungheni, Telenești și Sângerei) și „Lunca Prutului de Jos” (raionul Cahul).

Clusterul „Armonia Nordului”: Cetatea Soroca și patria romilor

Cel mai nordic cluster agroturistic cuprinde localitățile din raioanele Soroca și Ocnița, iar în perspectivă se preconizează extinderea spre Briceni și Drochia. Ca orice cluster care se vrea promovat, „Armonia Nordului” a reușit să aducă împreună nu doar antreprenori și ONG-uri, dar și muzee, gospodării țărănești, o televiziune locală și „Ziarul Nostru” din Soroca. Amplasarea geografică, istoria, râul Nistru și patrimoniul imaterial au determinat crearea acestui cluster.

Amelia Caraman, coordonatoarea clusterului, a menționat că au împletit frumos bogățiile regiunii și au ce le arăta turiștilor – Cetatea Soroca, cele 14 etnii care sunt prezente pe teritoriu, Festivalul Mărului care a ajuns la a patra ediție și patria romilor.

Clusterul „Drumul Recifelor”: Muzeul Ținutului

Tot în zona de nord, în apropiere de municipiul Bălți, se află clusterul „Drumul Recifelor” cu sediul la Muzeul Ținutului din Edineț. Regiunea este deosebită datorită recifelor coraligene care se găsesc doar în această parte a țării. Membrii clusterului își propun să promoveze tradițiile, dansurile și gastronomia locală prin meșterii populari Marina și Marcel Ostrovschi din satul Hlinaia, raionul Edineț, Mănăstirea Zăbriceni și ansamblul folcloric „La izvoare”.

Muzeul Ținutului are peste 27.000 de exponate și este vizitat de aproximativ 13.000 de turiști anual. Mănăstirea Zăbriceni este cunoscută datorită ceaiurilor din ierburi naturale și produselor agricole ecologice pe care le cultivă călugării de acolo. Fortăreața de la Zăbriceni, construită în stil grecesc, este unica mănăstire din Moldova în care se cântă muzică bizantină.

Mănăstirea Zăbriceni, raionul Edineț. FOTO: Natalia Munteanu
Mănăstirea Zăbriceni, raionul Edineț. FOTO: Natalia Munteanu

CITIȚI ȘI: Mănăstirea Zăbriceni, locul de inspirație gastronomică și culturală


Clusterul „VilaDor”: Movila Măgura

Cel de-al treilea cluster organizat în nordul Moldovei este „VilaDor” care include localitățile din împrejurimile Movilei Măgura (satele Pietrosu, Bocani și Doltu din raionul Fălești, Ghiliceni și Cucioaia din raionul Telenești, Bursuceni, Coșcodeni, Chișcăreni, Tăura Nouă și Veche din raionul Sângerei), Valea râului Cula unde se întind satele Măgurele, Bogheni, Sinești și Năpădeni din raionul Ungheni.

Un punct de reper al clusterului este dealul Movila Măgura. Centrul de informare turistică se află la ferma de caprine din satul Slobozia-Măgura din raionul Sângerei. Zona se întinde pe o suprafață pitorească și păstrează tradițiile specifice zonei de nord-vest. Oamenii din sate trăiesc din meșteșuguri țărănești, cresc iepuri, produc brânză de oi și capre, cultivă legume și fructe. Localnicii practică pe larg agricultura, însă își doresc să dezvolte și turismul rural. Primele oferte de vacanță într-un mediu rustic, la fermă, așa ca pe timpuri, vor fi puse la dispoziția turiștilor începând cu 1 mai 2017.

Cioban cu turma de capre pe un deal din satul Văleni. FOTO: Victor Pictor
Cioban cu turma de capre pe un deal din satul Văleni. FOTO: Victor Pictor

Clusterul „Lunca Prutului de Jos”: Muzeul Pâinii, lacurile Beleu și Manta

Ultimul cluster agroturistic se află în zona de sud a Republicii Moldova – valea râului Prut, numită „Lunca Prutului de Jos”, începând cu orașul Cahul și până în satul Giurgiulești, acolo unde se întâlnește Dunărea cu Prutul. Sediul clusterului este la Muzeul Pâinii din satul Văleni, raionul Cahul.

Rezervația „Lunca Prutului de Jos” este una dintre cele mai pitorești și bogate destinații din țara noastră. În această regiune sunt două mari lacuri naturale – Beleu și Manta – pe care cresc nuferi albi și galbeni, trăiesc Egrete, Țigănuși, Pelicani și alte viețuitoare de apă. În cadrul clusterului s-au alărut Muzeul de Etnografie din satul Slobozia Mare și stațiunea balneo-climaterică „Nufărul Alb” din Cahul.


CITIȚI ȘI: Turism în Moldova. De ce să vizitezi Lunca Prutului de Jos


Păsări pe lacul natural Beleu. FOTO: Roman Friptuleac
Păsări pe lacul Beleu. FOTO: Roman Friptuleac

Viorel Miron a menționat că prin acestă acțiune și-a propus să organizeze antreprenorii și meșterii locali, astfel să poată contribui la dezvoltarea turismului în Moldova.

Directorul fermei de capre, Viorel Prisăcari, susține că toată acțiunea a fost începută fără a dispune de resurse financiare și vor face mult voluntariat. Durabilitatea clusterelor va fi asigurată din vânzări, servicii turistice etc. „Suntem conștienți că există riscul ca aceste clustere să dispară, dar cu îndrăzneală mergem înainte”, spune Miron. Organizatorii vor apela la ajutorul agențiilor de turism, mass-media și Agenției Naționale a Turismului din Moldova.

Proiectul de organizare a clusterelor agroturistice a fost realizat cu suportul Poloniei, în cadrul proiectului „Dezvoltarea clusterelor agroturistice în Moldova”. Asociația de Dezvoltare a Turismului din Moldova a elaborat și un studiu despre starea turismului rural din Republica Moldova, capacitatea de consum turistic și practici pozitive din Polonia.

Un comentariu la „Un nou tip de turism în Moldova: clusterele agroturistice. Ce înseamnă acest lucru?”

Lasă un comentariu