Va fi sau nu miliardul furat pus pe umerii moldovenilor?

Examinarea de către Parlament a proiectului de lege pregătit de Guvernul Filip prin care „miliardul furat” devine datorie publică și care trebuie întors de cetățeni a fost amânată. Astfel, deputații vor decide mai târziu cum vor fi întorși banii pierduți prin conturile offshore. Reprezentanții partidelor politice extraparlamentare și de opoziție, dar și o parte din societate civilă i-au îndemnat pe aleși să nu adopte acest proiect de lege pentru că ar îngreuna viața cetățenilor.

Parlamentarii au amânat examinarea proiectului

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a amânat, miercuri, 20 iunie, examinarea proiectului de lege inițiat de Guvern privind emiterea obligațiunilor de stat în sumă de 13 miliarde 583,7 milioane de lei Băncii Naționale.

Ședința Comisiei economie, buget și finanțe din 20 iulie 2016 FOTO Facebook
Ședința Comisiei economie, buget și finanțe din 20 iulie 2016 FOTO Facebook

Volumul obligațiunilor de stat este egal cu suma creditelor neachitate de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Guvernul a cerut în mod prioritar să fie analizat proiectul care mai prevede că obligațiunile de stat vor fi întoarse într-o perioada de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual. Aceasta sumă s-a acumulat din cauza pierderilor care s-au creat în urma acordării creditelor de urgențe, semnate de Guvern și acordate de Banca Națională celor trei bănci care au fost lichidate în urma „furtului miliardului”. Calculele preliminare arată că datoria poate să ajungă la 21 de miliarde de lei.

Proiectul prevede că volumul tranzacțiilor obligațiunilor de stat pe piață nu va depăși 40% din totalul activelor care ar fi transmise Băncii Naționale de Ministerul Finanțelor. Totodată, se propune ca profitul BNM din aceste vânzări să fie transferat anual Ministerului Finanțelor care va răscumpăra din nou obligațiunile de stat emise de această instituție.

Lichidatorii celor trei bănci falimentate vor trebui să prezinte lunar Ministerului Finanțelor raportul privind valorificarea activelor acestor bănci.

Transformarea creditelor garantate de stat, acordate băncilor furate, în datorie publică a fost considerată o nedreptate față de toți cetățenii Republicii Moldova. „moldNova” a solicitat opiniile mai multor experți economici care au vorbit despre soluțiile ce ar ușura această povară.

CNA: Proiectul afectează drepturile și interesele cetățenilor

Reprezentanții Centrului Național de Anticorupție (CNA) au spus inițial că acest proiect nu poate fi supus expertizei anticorupție, însă au hotărât să se expună în vederea importanței subiectului. Experții CNA au menționat că este necesar să fie realizat un studiu de fezabilitate privind termenul de acordare a creditului și gradualitatea rambursării prin prisma politicii bugetar-fiscale. Totodată, aceștia au atenționat asupra mărimii dobânzii plătite de stat Băncii Naționale, care constituie potrivit proiectului 5%. „(…) Potrivit contractelor de acordare a creditului încheiat între Banca Națională a Moldovei și Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, mărimea dobânzii era de 0,1%, pe când prin proiect BNM va acorda credit Ministerului Finanțelor credit deja cu 5%”, a subliniat directorul CNA, Viorel Chetraru.

Acesta a mai spus că nu sunt clare criteriile de stabilire a cuantumului privind limitarea volumului obligațiunilor de stat la nivelul de 40% transmise Băncii Naționale de Ministerul Finanțelor. O altă incertitudine pe care o creează proiectul respectiv, în opinia lui Chetraru, este lipsa de cunoaștere în privința condițiilor de emisie și de răscumpărare a obligațiunilor de stat stabilite în proiect.

Viorel Chetraru consideră că acest proiect de lege afectează grav drepturile și interesele fundamentale ale cetățenilor.

„CNA consideră că proiectul nu rezolvă problema în sine și nu identifică soluții privind gestionarea acestei datorii, astfel ca deciziile de bază și finale să fie prevăzute în proiectul de lege și nu într-un acord bilateral încheiat, ulterior, între BNM și Ministerul Finanțelor la propria lor latitudine și discreție”, a spus Chetraru pe 18 mai 2016.

Întoarcerea miliardului de cetățeni, ultima soluție

Și organizațiile nonguvernamentale de specialitate au criticat conținutul proiectului. Juriștii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) consideră că modalitatea rambursării propusă de guvernanți este inechitabilă și injustă în raport cu cetățenii. Aceștia cred că o astfel de modalitate de rambursare ar trebui să fie analizată și eventual propusă doar în cazul în care vor fi epuizate toate opțiunile legale posibile.

Experții CAPC au menționat că în proiect nu s-a făcut referire la practica internațională ale altor țări care s-au confruntat cu o problemă asemănătoare. Totodată, potrivit acestora urgentarea examinării subiectului nu este argumentată, luând în calcul importanța impactului acestui proiect de lege. Un alt neajuns semnalat de organizație ține de lipsa discutării proiectului cu participarea societății civile și altor actori.

În raportul de expertiză s-a subliniat că Guvernul nu a argumentat motivul stabilirii termenului de 25 de ani și rata efectivă a dobânzii de 5%.

Tapiola: Cetățenii plătesc taxe pentru beneficiul lor

Șeful Delegației Uniunii Europene în republica Moldova, Pirkka Tapiola, a comentat scurt într-un interviu pentru Bizlaw, impactul pe care îl va avea asupra oamenilor dacă „miliardul furat” va fi pus pe seama lor. Diplomatul a sugerat că cetățenii plătesc taxe pentru a avea de câștigat din aceasta, dar nu pentru a recupera anumite pierderi admise.

Pirkka Tapiola, șeful delegației UE în Moldova
Pirkka Tapiola, șeful delegației UE în Moldova

„Sper că vor fi depuse toate eforturile pentru a recupera banii furaţi, deoarece taxele trebuie folosite pentru a oferi servicii cetăţenilor. Acesta este, de fapt, scopul colectării taxelor. Alt răspuns decât acesta nu am acum”, a declarat Tapiola în luna aprilie.

Leancă: Autoritățile trebuie să explice cum vor fi recuperați banii

Liderul Partidului Popular European (PPEM) și ex-premierul Iurie Leancă sugerează că intenția vine, inclusiv, reieșind din condițiile Fondului Monetar Internațional privind acordarea creditului de 180 de milioane de dolari.

Leancă a menționat că autoritățile nu au explicat condițiile recuperării datoriei, rolul Băncii Naționale, dar și insistența guvernanților de a achita datoria cu dobândă de 5% și nu de 0,1%. „Dacă e 1%, anul viitor nu ar trebui să fie deservită cu peste 700 de milioane, dar mai puțin de 100 de milioane. Plus că această cifră pornește de la situația de astăzi. Nu știu, cu cât mai mult cu atât mai bine, cel puțin 200, 300, 400 de milioane de euro sau dolari vor fi recuperați. Aceasta înseamnă automat că această povară pe bugetul național, pe contribuabilul moldovean va scădea. Activele încă nu au fost valorificate. Au luat credite mulți, mulți, mulți oameni, oameni de afaceri, păi, nu am văzut să fie finalizate, de exemplu, pe unul care a luat jumătate de miliard sau altul a luat 800 de milioane, cum sunt recuperați banii la stat”, a spus Leancă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Amintim că Guvernul condus de Leancă a votat, pe 28 septembrie 2014, posibilitatea creditării celor trei bănci cu probleme de către BNM cu garanția Executivului. Ulterior, pe 13 noiembrie 2014, printr-o dispoziţie secretă, Guvernul Leancă a dat garanţii de stat Băncii Naţionale pentru emiterea unui credit de 9,5 miliarde de lei la o rată a dobânzii de 0,1% celor trei bănci falimentate.

Iurie Leancă a spus că a dorit să protejeze sistemul bancar din Moldova, dar și depunerile financiare a oamenilor din aceste bănci.

Voronin: Leancă va întoarce banii

Președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a declarat anterior că fracțiunea pe care o conduce nu va vota pentru proiectul de lege care presupune întoarcerea miliardului de cetățeni. Voronin a mai zis în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4 că foștii premieri Iurie Leancă și Chiril Gaburici vor răspunde pentru deciziile luate în contextul crizei bancare. Acesta a precizat că „Leancă nu neapărat va face pușcărie”, dar va răspunde prin contribuirea la întoarcerea banilor dispăruți.

Socialiștii: Proiectul va reveni pe agendă după alegerile prezidențiale

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, crede că apariția proiectului de lege a apărut în urma precondițiilor anunțate de FMI pentru acordarea banilor. Acesta a mai spus că documentul cel mai probabil că nu va fi semnat până la alegerile prezidențiale pentru a nu fi admise posibile revolte din partea populației.

Socialiștii consideră că astfel banii pierduți vor fi trecuți pe seama cetăţenilor și îi învinuiesc pe politicieni de la guvernare de acțiuni antisociale. „Conducerea ţării nu are nici drept moral, nici drept juridic să-i impună pe cetăţenii ţării să restituie din propriul buzunar urmările crimelor înfăptuite de cineva. Asta ar însemna să plătească un preț dublu pentru hoți și hoțiile înfăptuite. PSRM consideră necesară urmărirea penală a tuturor funcţionarilor care au fost implicaţi direct sau indirect în «furtul secolului»”, au declarat socialiștii.

PSRM consideră că banii ar trebui recuperați inclusiv prin confiscarea averilor funcționarilor vinovați.

Și Platforma DA spune „Nu”

La rândul lor, reprezentanții Partidului Platforma Demnitate și Adevăr consideră că retragerea proiectului de pe ordinea de zi a Comisie parlamentare se datorează inclusiv datorită petiției pe care aceștia au lansat-o împotriva documentului.

Partidul PDA, în unison cu socialiștii, s-a împotrivit acestui proiect de lege, iar liderul formațiunii, Andrei Năstase, a declarat că acesta este unul „criminal și antipopular”.

„Guvernul Filip vrea ca noi să plătim dublu miliardul furat începând cu anul viitor până în 2032. Asta înseamnă că şi copiii care nici măcar nu s-au născut vor fi datori, cu mult înainte să apară pe lume. (…) Aşadar, conform proiectului, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite Băncii Naţionale obligaţiunile de stat cu o dobândă de 50 de ori mai mare decât dobânzile cu care au fost creditate cele trei bănci comerciale jefuite”, se arată într-o petiție a partidului.

Reprezentanții PDA au îndemnat toată societatea și partidele din opoziție să protesteze masiv pentru a nu admite adoptarea acestei legi. Totodată, Năstase și-a asumat în public că în cazul în care va accede la guvernare va face tot posibilul ca să trimită pe banca acuzaţiilor toate persoanele implicate în „provocarea dezastrului financiar şi economic al Moldovei”, inclusiv deputaţii care vor vota proiectul de lege.

Partidul Liberal susține proiectul

Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunțat anterior că liberalii vor susține acest proiect de lege.
„Există altă soluție? Pe seama cui să punem acești bani? A peștilor? Povara nu va fi pusă chiar pe umerii oamenilor, pentru că nu se ia direct din buzunarul lor”, a explicat Ghimpu anterior într-o emisiune la TVR Moldova.

Ghimpu a adăugat că banii vor fi întorși Băncii Naționale anual, câte 700-800 de milioane de lei, inclusiv prin plata impozitelor care vor ajunge în buget.

PLDM se teme că populația va deveni mai săracă

Liberal-democrații au făcut puține declarații în spațiul public în privința viziunii partidului privind inițiativa Guvernului.

Totuși, deputatul PLDM Chiril Lucinschi s-a împotrivit adoptării acestui proiect în cadrul ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe din 20 iulie. „Votând proiectul de lege în aceste condiţii ar însemna să condamnăm oamenii la sărăcie”, a declarat acesta.

Maia Sandu atenționează guvernanții să facă un pas înapoi în privința proiectului

Fostul ministru al Educației în guvernele Filat, Leancă și Gaburici, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a solicitat ca Parlamentul să nu ia o decizie pe acest subiect până vor apăra informații în public care să demonstreze că BNM nu a abuzat de resursele care i-au fost încredințate.

Maia Sandu a spus că recuperarea banilor furați are loc acum prin vânzarea activelor băncilor, însă resursele recuperate din vânzări nu sunt suficiente. Aceasta a pus sub semnul întrebării intențiile guvernanților de a investiga furtul miliardului și a cerut autoritățile să verifice cu ajutorul noului guvernator cum BNM a utilizat creditele eliberate sub garanția Guvernului.

Sandu mai consideră că organele de drept ar trebui să investigheze motivele prin care în aceeași zi, pe 27 noiembrie 2014, trei instituții de stat au luat decizii care vizează cele trei bănci. „BNM a introdus administrarea specială la BEM, Banca Socială și Unibank, CSJ a anulat decizia de «emisie» suplimentară din septembrie 2013 în urma căreia statul a fost devalizat de pachetul majoritar la BEM, iar Consiliul Concurenței a inițiat o investigație la subiectul ajutorului de stat”, a amintit liderul PAS.

Dreapta vrea dreptate

Partidul unionist Dreapta consideră că intenția Guvernului este una „inexplicabilă și scandaloasă”. „Astfel, actuala guvernare intenționează să legalizeze punerea pe umerii cetățenilor pe o durată de 25 de ani schema întoarcerii miliardelor spălate prin băncile moldovenești cu sprijinul instanțelor judiciare corupte”, consideră membrii formațiunii.

Partidul condus de fostul deputat liberal Ana Guțu a chemat deputații să nu voteze acest proiect de lege, dar să-și concentreze atenția pe control guvernamental pentru a impulsiona investigațiile, inclusiv pe dimensiunea internațională.

Dreapta cere să fie făcută cât mai urgent dreptatea și să fie condamnate persoanele vinovate de „furtului miliardului”, iar averea acestora să fie confiscată.

Miliardul dispărut, identificat de firma Kroll

În anul 2014, anul în care s-a produs „jaful secolului”, Ilan Șor a devenit președinte al Consiliului de Administrație al BEM Sursa foto
În anul 2014, anul în care s-a produs „jaful secolului”, Ilan Șor a devenit președinte al Consiliului de Administrație al BEM Sursa foto

Amintim că Raportul Kroll, făcut public pe 5 mai 2015 de președintele Parlamentului, Andrian Candu, scoate la iveală că în adresa mai multor firme offshore ar fi fost transferate, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, 750 milioane de dolari, iar principalul nume în jurul căruia se învârt tranzacţiile este al omului de afaceri Ilan Șor.

În document mai apar şi numele unor actuali sau foşti demnitari moldoveni, precum fostul preşedinte Petru Lucinschi sau foşti şefi ai vămilor şi Aeroportului Chişinau, dar şi numele unor cetăţeni ruşi. Astfel, omul de afaceri Ilan Șor şi grupul său de firme figurează ca principal beneficiar al tranzacţiilor dubioase efectuate la cele trei bănci care au falimentat: Banca de Economii, Banca Sociala şi Unibank. Deși nu a lămurit misterul sumei exacte dispărute, în total, în urma unor tranzacţii foarte complexe între cele trei bănci, se poate concluziona că ar fi vorba despre aproape 30 de miliarde de lei moldovenești sau aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

2 comentarii la „Va fi sau nu miliardul furat pus pe umerii moldovenilor?”

  1. De ce noi trebuie sa indoarcem banii cu ce ocazie!? Ce nui stim pe nume cine sint cei ce au furat miliardul, pentru ce sa initiat si sau cheltuit si bani bugetari pentru investigatia Krool, ……..auuuuu ei saracii nu o sa poata fara milioane trai, copii lor nu o sa poata sa posteze fotografii din europa, fara masini lucsoase case helicoptere cum asa nu se poate noi toti trebuie sai sutinem cu tot sufletul si buzunarul nostru. Stat parlamentar trebuie numai atunci cind este o legislatie puternica. Numai la noi in tara se poate sa fii la conducere avind cetataniea altor state si conturi bancare offshore

    Răspunde

Lasă un comentariu