Deși organizațiile internaționale au oferit sume generoase pentru reformarea justiției din Republica Moldova în baza unei strategii adoptate pentru anii 2011-2016, autoritățile au cumpărat automobile, mobilier și softuri nefuncționale care stau în depozite și au investit zeci de milioane de lei în instanțe judecătorești care urmează să fie lichidate.

Curtea de Conturi a prezentat miercuri, 30 noiembrie, rezultatele raportului de audit „Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase, rezultate incerte”.
Donatorii internaționali au oferit Republicii Moldova 60 de milioane de euro pentru reformarea justiției, dintre care 58,2 milioane de euro pentru suport bugetar.
Prima tranșă de 15 milioane de euro a fost debursată în 2013, iar la finele anului 2014 a fost alocată suma de 13,2 milioane de euro din cauza că autoritățile și-au îndeplinit obligațiunile în proporție de 88%. Reprezentantul Curții de Conturi Vladimir Capcelea a anunțat că cele constatate de auditori coincide cu rezultatele operațiunii de audit ale Curții de Conturi Europene în domeniul justiției din Republica Moldova.
Donatorii au suspendat finanțarea
Pentru implementarea strategiei au fost alocate de la bugetul de stat 776 milioane de lei, dintre care instituțiile au reușit să utilizeze în 2013-2016 doar 539,5 milioane de lei sau circa 70% din total. „Din cauza incoerenței în reformarea justiției, partenerii de dezvoltare au fost nevoiți să suspende sprijinul financiar pentru acest sector, alocațiile de la buget fiind reduse cu 136,4 milioane de lei”, a menționat Capcelea, precizând că astfel nu vor fi resurse financiare suficiente pentru a atinge rezultatele scontate în aplicarea strategiei.
Potrivit raportului Curții de Conturi, au fost depistate mai multe deficiențe și nereguli care subminează efectele pozitive ale reformelor în domeniul justiției. Astfel, costurile pentru implementarea strategiei au fost evaluate în mod netransparent, grupurile de lucru au activat ineficient, nu a fost evaluat corect stagiul realizării anumitor obiective stabilite în document, banii nu au fost repartizați în mod corect, iar unele decizii privind alocarea banilor erau luate de viceministrul Justiției fără a consulta grupurile de lucru.
Automobil de două ori mai scump și mobilă de 800.000 lei
Vladimir Capcelea a precizat că au fost cheltuite 42 milioane de lei pentru a cumpăra bunuri care nu au nicio legătură cu ce prevede strategia privind reformarea justiției. Astfel, Oficiul Avocatul Poporului a procurat un automobil de 300 000 de lei, fiind de două ori mai scump decât banii prevăzuți pentru aceasta, iar o parte din resursele financiare a fost luată din sumele prevăzute pentru alte acțiuni. Tot reprezentanții aceste instituții au cumpărat mobilă și echipament în valoare de 800 000 de lei pentru sala de conferințe și având în vedere că nu aveau unde le instala, aceste bunuri stau de 2 ani în depozit.
În același timp, pentru procurorii care activează în raioane au fost cumpărate 27 de automobile în valoare de 5,6 milioane de lei și tehnică de calcul de 600 000 de lei, deși banii erau prevăzuți pentru construcția și reconstrucția sediilor Procuraturii, consolidarea securității acestor sedii sau crearea camerelor pentru audierea minorilor. Procuratura Generală a achitat în avans 2,2 milioane de lei pentru softul „Registrul situațiilor criminalistice și criminologice”, care a fost livrat abia peste 2 ani.
Bunuri stocate în depozite în loc de reconstrucția închisorilor
Și Inspectoratul General de Poliție (IGP) a cumpărat din banii europenilor 5 automobile pentru care a plătit 600 000 de lei din contul resurselor oferite pentru crearea spațiilor audierii și asistenței minorilor. În același timp, din banii alocați pentru funcționarea eficientă a poliției judecătorești, IGP a procurat combustibil pentru automobile în valoare de 1,4 milioane de lei.
Potrivit raportului Curții de Conturi, Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP) a folosit 32,5 milioane de lei pentru achitarea unor bunuri și servicii din banii care erau prevăzuți pentru construcția și reconstrucția clădirilor. Aceeași instituție a achiziționat echipament de zeci de mii de lei pentru un atelier de deservire auto pentru instruirea deținuților, bunuri care stau și acum fără a fi utilizate. În același timp, auditorii spun că DIP a cheltuit ineficient banii pentru reparația și reconstrucția închisorilor. Costul a fost de 60 milioane de lei și au fost utilizate 90% din sumă. Din cele 17 instituții penitenciare, au fost demarate reparațiile la patru instituții, iar reprezentanții Curții de Conturi au depistat mai multe nereguli, cum ar fi faptul că la penitenciarul din Bălți nu au fost realizate lucrări calitative, deși au fost cheltuite 19 milioane de lei. „În pofida faptului că procesul de construcție a penitenciarului din Leova este realizat în proporție de 70%, au fost cumpărate mijloace fixe de 4,7 milioane de lei, care sunt stocate timp de 2 ani în depozit”, a mai spus Capcelea.
Echipament nefuncțional de 10 milioane de lei
În același timp, Centrul de Medicină Legală a cumpărat un echipament pentru expertizarea genetică de circa 10 milioane de lei, însă acesta nu este funcțional și se află timp de 3 ani în depozitul instituției.
Curtea de Conturi mai relevă faptul că reforma instanțelor judecătorești ar putea fi finalizată abia în 2027, depășind cu mult termenul preconizat, ceea ce va duce la cheltuieli suplimentare de 1,5 miliarde de lei. Vladimir Capcelea a mai menționat că deși legislația privind reorganizarea instanțelor judecătorești a fost adoptată la începutul acestui an, încă din 2013 autoritățile au realizat investiții capitale de 167,7 milioane, dintre care circa 80 de milioane de lei pentru 15 instanțe judecătorești care urmează să fie lichidate. Cea mai mare sumă, de circa 79 milioane de lei a fost oferită Curții de Apel Chișinău pentru extinderea și reparația sediului. Mai mult, s-a alocat cu circa 18 milioane de lei mai mult decât valoarea inițială a contractului privind efectuarea acestor lucrări, iar termenul privind darea în exploatare a fost extins cu un an.
Prin urmare, reprezentanții Curții de Conturi recomandă desfășurarea unei monitorizări continue a acestui sector din partea auditorilor.
Ministrul Justiției susține că se alocă puțini bani pentru reforme
Primul care a vrut să dea explicații în privința celor depistate de Curtea de Conturi a fost președintele Curții de Apel, Ion Pleșca, care a declarat că pe parcursul efectuării de reparație și reconstrucție a sediului au fost depistate lucruri despre care nu se știa anterior, cum ar fi „instalații inginerești subterane despre care nu se știe cui îi aparțin”, iar clădirea renovată va fi dată în exploatare la jumătatea lunii decembrie.
La rândul său, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a dat asigurări că nu există restanțe în implementarea strategiei, iar achiziția și efectuarea lucrărilor a fost realizată corect. De asemenea, Cebotari a dat vina și pe agenții economici care au oferit astfel de servicii și care „nu-și pot duce meseria până la capăt”. Ministrul a mai spus că acele 31% din suma alocată pentru implementarea documentului ce ține de reformarea justiției despre care se spune că nu au fost valorificate, reprezintă de fapt bani care nu au fost oferiți în realitate pentru finanțare, deoarece bugetele pentru 2015 și 2016 au fost aprobate cu întârziere. În același timp, ministrul Justiției a mai subliniat faptul că pentru reformarea justiției sunt necesari cu mult mai mulți bani decât se alocă. „Să vedeți procuraturile teritoriale ce condiții au acum. Ei trebuie să spună de ce au decis schimbarea destinației resurselor financiare alocate, însă trebuie să ținem cont de cauze obiective”, a afirmat Vladimir Cebotari.
Lenjerie pentru deținuți ca să nu pierdem la CEDO
Referitor la cheltuirea a 17 milioane de lei pentru tehnică de calcul, softul neutilizat sau lenjerie, reprezentanții DIP susțin că softul a costat 480 000 de lei și urmează ca 17 instituții să aibă acces la acesta pentru a oferi servicii online. „Sunt și acestea niște necesități vitale fără de care se ajunge la condamnări la CEDO, cum ar fi asigurarea deținuților cu lenjerie”, au menționat reprezentanții Departamentului.
Și reprezentanții Institutului Național de Justiție (INJ) au explicat că cei 300 000 de lei alocați pentru remunerarea muncii vor fi utilizați pentru achitarea salariilor pentru trei experți care vor activa în curând în cadrul instituției. În același timp, funcționarii din cadrul au explicat cheltuirea a 850 000 de lei pentru bunuri care vor dota un centru inexistent prin faptul că acesta a fost deja creat, dar urmează să activeze în lunile ce urmează, iar bunurile respective nu sunt deteriorate.
Menționăm că oficialii europeni au subliniat în repetate rânduri că Republica Moldova se confruntă cu probleme grave ce țin de corupție, iar reformele în justiție stagnează, fiind înregistrate restanțe în ceea ce ține de implementarea Acordului de Asociere cu UE.
Mulțumiți-i lui timofti…