Privatizarea și darea în arendă a clădirilor în Chișinău se face fără licitații și concursuri, iar foarte multe terenuri nu sunt înregistrate, ceea ce a sărăcit Capitala în perioada 2014-2015 cu miliarde de lei. În același timp, ritmul de creștere a cheltuielilor a fost în 2015 de trei ori mai mare decât cel al veniturilor, iar deficitul bugetar a ajuns la aproape 100 milioane de lei.
O analiză realizată de expertul economic din cadrul IDIS „Viitorul” Diana Enachi arată că neînregistrarea terenurilor din municipiul Chișinău ne costă 3,7 miliarde de lei. Potrivit autoarei, gestionarea patrimoniului public, a bunurilor imobile și a terenurilor este o activitate vulnerabilă la riscurile de corupție din cauza interesului mare față de bunurile publice din Capitală, precum și din cauza că responsabilii din cadrul administrației acționează netransparent, managementul acestora este defectuos sau sunt observate practici defectuoase la privatizare. O altă problemă este raportarea neveridică a datelor și evidențe financiare sau contabile denaturate.
Pierderi de 3,7 miliarde de lei din cauza că terenurile nu sunt înregistrate
Diana Enachi face referire la un raport al Curții de Conturi care arată că în perioada 2014-2015 nu au fost înregistrate bunuri imobile în valoare de 308 milioane de lei, ceea ce a cauzat o gaură bugetară de 307 milioane de lei. De asemenea, auditorii au atras atenția la faptul că din cauza că nu au fost înregistrate terenuri aflate în proprietate publică, valoarea activelor financiare s-a diminuat cu cel puțin 3,7 miliarde de lei. În același timp, expertul din cadrul IDIS „Viitorul” notează că în aceeași perioadă ritmul de creștere a cheltuielilor din bugetul municipiului Chișinău este de trei ori mai mare decât cel al veniturilor acumulate. Astfel, veniturile încasate în 2015 au crescut cu 2% față de anul precedent, iar cheltuielile s-au majorat cu 6,5%, atingând nivelul de 2,9 miliarde de lei. Prin urmare, deficitul bugetar a marcat un salt semnificativ în 2015, de la 99,8 milioane de lei cât era în 2014 la 226,9 milioane de lei.
CITIȚI ȘI: Câți bani trebuie să plătească chișinăuienii pentru creditele Primăriei. Acestea s-au înmulțit după furtul miliardului
Diana Enachi a mai subliniat că în ceea ce ține transparența bugetară, Primăria Chișinău a fost evaluată cu 8 puncte din 12, „ceea ce denotă un acces limitat al cetățeanului la informațiile privind utilizarea banilor publici și, prin urmare, riscuri sporite de fraudă și corupție”.
Privatizări fără concursuri sau licitații
În același, potrivit analizei, patrimoniul Capitalei este privatizat sau dat în arendă fără organizarea licitațiilor sau concursurilor, ceea ceste o practică vicioasă. „Lipsa transparenței în administrarea patrimoniului public, coroborată cu discreție înaltă în procesul decizional și managementul defectuos, creează premise pentru riscuri de fraudă și corupție care au repercusiuni grave asupra bugetului municipal și calității serviciilor publice prestate cetățenilor”, a subliniat expertul economic.
Referitor la transparența în procesul decizional din cadrul Primăriei Chișinău, Diana Enachi susține că cele mai opace sunt achizițiile publice și investițiile, întreprinderile municipale și participarea în societățile comerciale.
CITIȚI ȘI: Câți bani plătește un chișinăuian direct în bugetul Primăriei
Menționăm că Primăria Chișinău a rămas fără conducere după ce primarul Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu sunt cercetați într-un dosar de corupție privind amenajarea parcărilor cu plată în Capitală. În același dosar este vizat și șeful Direcției transporturi din cadrul Primăriei, Igor Gamrețchi. De asemenea, secretarul Consiliului Municipal Chișinău, Valeriu Didencu, precum și consilierii Oleg Onișcenco și Ghenadie Dumanschi au ajuns în vizorul oamenilor legii, fiind acuzați de corupere, trafic de influență și depășirea atribuțiilor de serviciu pentru favorizarea anumitor agenți economici în darea în arendă a mai multor terenuri.