Biblioteca Națională din Republica Moldova (BNRM) va rămâne fără Serviciul Moldavistica și Heraldica. Conducerea bibliotecii nu și-a informat cititorii despre schimbările ce urmează a fi făcute, în schimb șefa Serviciului programe culturale, Raisa Melnic, a făcut public acest fapt printr-o postare pe Facebook, învinuind conducerea bibliotecii că „vine cu o reformă cosmopolită care are menirea să șteargă toate amprentele originii noastre românești”.
Când și de ce s-a creat Serviciul Moldavistica și Heraldica
Serviciul Moldavistica și Heraldica a fost creat în anul 2001 și are misiunea de identificare, colecționare și conservare a Fondului Moldavistica alcătuit din tipărituri și alte categorii de documente (cărți, periodice, publicații electronice) apărute pe teritoriul Republicii Moldova, din domeniul culturii și civilizației, religiei, geografiei, istoriei, heraldicii, precum și cele apărute în străinătate, referitoare la Republica Moldova. Sectorul Heraldic are ca scop informarea societății despre „istoria simbolurilor național-statale, însemnătatea atributelor și însemnelor Patriei”.
Motivul din spatele lichidării serviciului
Directoarea bibliotecii, Elena Pintilei, a confirmat desființarea serviciului, dar sub pretext că este ocupată a refuzat să discute cu noi. Am ajuns la adjuncții acesteia, Aliona Muntean și Aliona Tostogan. Acestea au refuzat să vorbească în fața dictafonului, motivând că nu vor să defăimeze imaginea bibliotecii. Totuși, Muntean și Tostogan ne-au dat răspunsurile lor pe foaie, pregătite din timp pentru jurnaliștii care le apelează în aceste zile.
„Catalogul analitic al Serviciului Moldavistica și Heraldica este conservat din anul 2010, iar procesul de depistare a materialelor din periodice se dublează cu serviciul Cercetări bibliografice. Numărul de utilizatori a scăzut brusc și eficiența acestui serviciu a scăzut la maxim”, se menționează în răspunsul Alionei Tostogan.
Am insistat să aflăm care sunt totuși motivele care au dus la decizia de a lichida acest serviciu. Directoarea-adjunctă Aliona Muntean crede că acesta s-a dovedit a fi ineficient: „Un serviciu care deservește nu mai mult de cinci-șase utilizatori pe zi și-a demonstrat stagnarea”. La rândul ei, Muntean a adăugat că în spațiul care se va elibera urmează să fie amplasată colecția de Teze de doctorat și o sală de lucru pentru cercetători științifici.
„Reforme cosmopolite”
Într-un articol publicat în Literatura și Arta pe 9 februarie, șefa Serviciului programe culturale, Raisa Melnic, învinuia conducerea BNRM că lansează „reforme cosmopolite” menite să distrugă valorile naționale. „Incompetența naște monștri e o parafrazare care caracterizează perfect situația care se desfășoară în aceste zile la Biblioteca Națională. Este lichidat serviciul Moldavistica și Heraldica care constituia nucleul original și originar al acestei biblioteci (…) O bibliotecă adevărată este întocmai ca și omul – ca să poată trăi în primul rând are nevoie de inimă, inima care fixează și determină pulsul organismului. Inima acestei biblioteci este serviciul Moldavistica și Heraldica. Acum s-a procedat la extirparea inimii…”, a comentat Melnic.
Acest argument nu a convins actuala conducere a instituției, care o acuză pe șefa Serviciului programe culturale de rea-voință. „Nu vrem să diminuăm meritele regretatului Alexe Rău, dar din anii 1990, de când a fost concepută această bibliotecă, au trecut 26 de ani. Biblioteca are dreptul la o schimbare într-o epocă în care totul se schimbă, se schimbă metodologiile și tehnologiile de prestare a informației, s-au schimbat mult și utilizatorii. Noi nu vom distruge materialele colectate, doar le vom muta, aceste documente nu părăsesc depozitele Bibliotecii Naționale, ci doar se reamplasează, rămânând accesibile pentru utilizatori”, a replicat Aliona Muntean, directoarea adjunctă a BNRM. Aceasta crede că Melnic face show din tot ce se întâmplă în cadrul bibliotecii.
Ministerul Culturii susține restructurarea: „Nu trebuie să continuăm ceea ce făceam cu 20 de ani în urmă”
Ecaterina Rudakov, consultant în Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Culturii, ne-a spus că acest serviciu nu va fi lichidat, ci doar dezvoltat. „S-au schimbat lucrurile, s-au diseminat toate procesele pe care trebuia să le facă Moldavistica și dacă vorbim de carte rară sau carte națională, atunci ea nu trebuie să fie concentrată într-un singur loc. Biblioteca Națională formează interesul național al țării, nu doar un singur serviciu – el nu este lichidat, ci dezvoltat”, a confirmat funcționarul de la minister.
Rudakov a mai adăugat că fiecare serviciu din bibliotecă „are parțial în responsabilitate și ceea ce ține de patrimoniul scris al națiunii”. „Biblioteca își continuă activitatea chiar încă mai bine, dezvoltând acest serviciu, să nu fie un fel de «Kраеведческий отдел» sau Departamentul de Istorie locală, așa cum era înainte”, a menționat Ecaterina Rudakov. Aceasta crede că serviciul era necesar cu 20 de ani în urmă când nu se găsea nimic scris în limba moldovenească cum era atunci, iar toată literatura română era concentrată în literaturile străine – „și asta nu înseamnă că trebuie să continuăm exact ca acum 20 de ani”.
O idee absurdă
Criticul literar Mihai Cimpoi crede desființările de acest fel nu sunt bune. „Eu am avut o idee pe care am discutat-o cu regretatul Alexe Rău – ca un compartiment din cadrul BNRM să adune toate cărțile care s-au tipărit, s-au editat în spațiul basarabean. Mă gândeam că anume această secție Moldavistica să adune aceste cărți. Să aibă un serviciu bibliografic bine pus la punct, unde să putem găsi informații despre toate cărțile apărute aici în perioada interbelică și din care să putem găsi toată informația necesară”, a descris situația Cimpoi. Scriitorul s-a arătat mirat de faptul că acest serviciu urmează să fie desființat și consideră că este o idee absurdă.
„Noi avem un specific basarabean, avem carte basarabeană apărută în perioada românească. Biblioteca Națională prin însăși statutul pe care-l are trebuie să dispună de toate exemplarele”, Mihai Cimpoi.
Fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova Mihai Cimpoi și-a amintit că odată a avut nevoie de o biografie a lui Vasile Romanciuc și nu a găsit-o la Biblioteca Națională din motiv că aceasta este apărută la Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”. „Lucru absurd. BNRM trebuie să aibă orice carte apărută la noi, aici în acest spațiu. Biblioteca Națională trebuie să mențină un serviciu bibliografic solid, concentrat și sistematizat, unde putem să găsim orice informație, orice carte apărută atât până în anii 1940, cât și după acest an, inclusiv în Transnistria, unde au apărut ziare cu caractere latine într-un anumit timp”, a subliniat Mihai Cimpoi.