Problema transnistreană pare să fie subiectul despre care Igor Dodon face cele mai optimiste declarații privind rezolvarea acesteia. În cadrul emisiunii „În Profunzime” de luni seara de la Pro TV acesta a făcut câteva declarații importante, dar care au fost trecute cu vederea.
Trebuie sau nu Chișinăul să-și ceară scuze de la Tiraspol?
În primul rând, noul președinte al Republicii Moldova și-a negat propriile afirmații făcute înainte de învestirea în funcție la postul rusesc Russia Today. În cadrul unui interviu, Dodon a declarat că Republica Moldova ar trebui să-și ceară scuze față de Transnistria pentru războiul din 1992. Conflictul a izbucnit doar din cauza Republicii Moldova, deoarece unii politicieni și-au dorit unirea cu România, a afirmat el. „În primul rând, este vina Republicii Moldova, recunosc acest fapt. De mai multe ori am declarat că noi trebuie să recunoaștem acest fapt și să ne cerem scuze pentru moartea a sute, mii de cetățeni’, a mai spus Dodon.
La Pro TV, acesta a precizat că nu s-a referit la „scuze”, ci la „recunoașterea greșelilor”. „[Acel conflict] a fost o greșeală enormă în mare parte și a conducerii de vârf”, a menționat Dodon. Potrivit acestuia, în ultimii ani Chișinăul a adresat doar „mesaje dure” în adresa Tiraspolului – „că sunt separatiști etc.” -, aceasta fiind marea greșeală a politicienilor de la Chișinău, dar și de la Tiraspol: „Îmi propun ca în timpul apropiat să merg la Tiraspol și vom discuta cu cei de acolo în interesele Republicii Moldova”.
În ceea ce privește felicitarea publică pe care i-a adresat-o lui Vadim Krasnoselski, noul lider de la Tiraspol ales în urma unui scrutin prezidențial nerecunoscut de comunitatea internațională, Dodon a subliniat că nu vede nicio problemă, evidențiind aceeași „poziție dură a Chișinăului din ultimii ani care nu a dus la rezolvare”: „Eu o să am o altă abordare și o să vedeți că avem șanse reale să rezolvăm acest conflict”.
Primul contact cu Tiraspolul
Igor Dodon a spus că marți dimineața, 27 decembrie, va avea primele informații privind o eventuală vizită la Tiraspol. „Am dat indicații consilierului Șova (Vasilii Șova a fost numit consilier al președintelui Igor Dodon în domeniul reintegrării – n.n.) ca să ia legătura cu cei din stânga Nistrului. Voi ști informația mâine la prima oră”, a precizat Dodon.
Formatul 5+2 e important. La fel și referendumul
Igor Dodon crede că formatul de negocieri 5+2 privind soluționarea conflictului transnistrean trebuie să continue, fiind convins că „doar așa se poate găsi o soluție”. În ceea ce privește soluția, fostul lider al socialiștilor a mai redus din fermitatea mesajelor sale anterioare în care insista asupra federalizării, inclusiv din declarațiile pe care le face în media rusească. Totuși, acesta a precizat că federalizarea este soluția pe care o vor promova colegii săi din Partidul Socialiștilor.
„Poziția PSRM rămâne [federalizarea]. Președintele va lua în calcul opinia cetățenilor și cea din cadrul formatului 5+2. Prin referendum, altfel nu o să se primească. Sunt trei etape: întrevederi bilaterale – să înțeleagă [cei de la Tiraspol] că nu au șanse la independență sau să fie subiect al Federației Ruse, apoi principiile convenite să fie discutate în cadrul formatului 5+2. După ce găsim o formulă, inclusiv cum se va numi acest lucru – poate nu va fi federație. Cum va fi denumirea, nu va decide Dodon, dar participanții la formatul 5+2, apoi la referendum”, a descris Dodon viziunea sa ca șef al statului rezolvarea conflictului transnistrean. Precizăm că viziunea acestuia nu este împărtășită, cel puțin la etapa actuală, de noul lider de la Tiraspol, Krasnoselski, care vrea recunoașterea independenței regiunii și apoi alipirea la Rusia.
Din nou, despre „coridorul verde”
Igor Dodon a recunoscut în cadrul emisiunii că Federația Rusă este implicată în conflictul transnistrean: „Păi acolo este Armata a 14-a, sunt acolo forțe rusești. Trebuie să rezolvăm acest lucru și el va fi rezolvat”, crede Dodon. În ceea ce privește retragerea acestor trupe, șeful statului crede că subiectul poate fi soluționat după identificarea unui compromis politic, iar despre oportunitatea „coridorului verde” pe care e gata să-l deschidă Ucraina pentru armamentul și soldații ruși din stânga Nistrului încă nu e timpul de discutat. „O să găsim o soluție, o să discutăm cu Rusia, cu Ucraina”, a comentat Igor Dodon.
Cât de eficient este formatul 5+2?
Deși a precizat că în ultimii ani nu s-a întâmplat aproape nimic în problema transnistreană, Igor Dodon a insistat că formatul 5+2 rămâne important mai ales că, în opinia lui, „s-au schimbat lucrurile și conjunctura geopolitică nu doar în regiune, dar și la nivel mondial”. „Eu cred că în ultimele luni, săptămâni s-a schimbat foarte mult și veți vedea acest lucru”, s-a arătat sigur șeful statului.
Igor Dodon s-a referit, cel mai probabil, la marea surpriză pe plan mondial și anume la victoria lui Donald Trump în recentele alegeri prezidențiale din SUA, asistată de cea a republicanilor în Camera Reprezentanților și în Congresul american. Trump a fost descris de media internațională ca fiind un admirator deschis al președintelui rus, Vladimir Putin, și un sceptic al implicării americane peste hotare (Sursa). De fapt, Igor Dodon s-a arătat mulțumit de victoria lui Donald Trump la Casa Albă chiar a doua zi de la scrutinul din SUA: „America se îmbracă în roşu! Victoria lui Trump este victoria cetăţenilor americani asupra dezmăţului liberal”.
SUA este un participant important în formatul de negocieri 5+2, ca și observator, alături de Uniunea Europeană. Din acest format mai fac parte Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Ucraina și Federația Rusă.
Precizăm că poziția oficială a SUA este că problema transnistreană trebuie să fie soluţionată în formatul 5+2. În cadrul recentei întrevederi între premierul Pavel Filip și asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, Bridget Brink, cei doi şi-au exprimat speranţa că discuţiile în acest format vor fi reluate cât de curând posibil, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chișinău. Anterior, diplomații americani au cerut în mai multe rânduri Rusiei să-și retragă armamentul și armata din stânga Nistrului.