Lauda de sine: „2016 a fost un an mai bun decât 2015 şi 2017 a fost mai bun decât 2016”

Prim-ministrul Pavel Filip a constatat că 2016 a fost un an mai bun decât 2015, şi 2017 a fost mai bun decât 2016. Într-un discurs înșirat pe șase foi pe care l-a citit în fața presei, premierul a enumerat cele mai importante realizări ale Guvernului său în cei doi ani de la învestire. Creșterea economică, stimularea mediului de afaceri, deblocarea finanțărilor europene, restaurarea Sălii cu Orgă și a Muzeului Național de Artă, reforma pensiilor și ieftinirea medicamentelor sunt câteva dintre realizările cu care premierul se mândrește. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că Republica Moldova rămâne a fi departe de nivelul țărilor europene.

pavel filip
Pavel Filip, prim-ministru al Republicii Moldova. FOTO: Sandu Tarlev

La doi ani de la învestirea sa în funcția de prim-ministru, Pavel Filip s-a prezentat în fața jurnaliștilor pentru a raporta cele mai importante realizări și a citit un discurs de șase foi. Premierul și-a început cuvântarea cu o „scurtă evaluare personală”. „Mă bucur să constat că 2016 a fost un an mai bun decât 2015, şi 2017 a fost mai bun decât 2016. Este ceea ce contează în primul rând”, a punctat Filip.

Filip este mândru de creșterea economică a țării

Premierul a vorbit despre creșterea economică de circa 4% în ultimii doi ani. Potrivit Biroului Național de Statistică, Republica Moldova a înregistrat o creştere economică de 3,8% în primele nouă luni din 2017, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul trecut, iar Produsul Intern Brut a ajuns la 109,4 miliarde de lei.

Filip a mai spus că în perioada ianuarie – octombrie 2017 s-a înregistrat o creștere de circa 18% a veniturilor în bugetul de stat. În acest context, potrivit Serviciului Fiscal de Stat, în 2017, s-au înregistrat încasări în sumă de 32,7 miliarde lei, ceea ce constituie o creștere cu 5,1 miliarde lei față de 2016.

Ce a făcut Guvernul pentru oamenii de afaceri

Pavel Filip a trecut în revistă reducerea cu circa 60% a numărului de autorizații, permise și licențe necesare antreprenorilor pentru a-și deschide o afacere, dar și implementarea Ghișeului unic, reducerea numărului entităților cu funcţii de control și atragerea investitorilor străini. Potrivit lui Pavel Filip, în anul 2017 au fost lansate proiecte ale investitorilor străini care înseamnă, în total, peste 100 de milioane de dolari investiți în țara noastră și crearea a mii de locuri de muncă.


CITIȚI ȘI: De ce vin investitorii străini în Moldova


Chiar dacă firmele cu capital străin contribuie la o productivitate mare datorită tehnologiilor și instruirii angajaților, dau salarii mai mari și producția medie este cu 71% mai înaltă decât la companiile naționale, studii privind impactul investițiilor străine directe în țara noastră nu s-au realizat în ultimii 7 ani. Anul trecut, Echipa Economică Germană a realizat un studiu potrivit căruia 25% din Produsul Intern Brut al Moldovei se datorează investitorilor străini.

Cu cât s-au ieftinit medicamentele?

Pavel Filip a mai trecut în lista sa de reușite reforma administrației publice centrale, reforma pensiilor și investițiile în educație. „În 2017 a fost majorată cu 50% indemnizația pentru tinerii specialiștii cu studii superioare de la 30.000 de lei la 45.000 de lei, iar pentru cei cu studii medii de specialitate de la 24.000 de lei la 36.000 de lei”, a spus Filip.

Amintim că Guvernul a luat această hotărâre după ce profesorii au protestat timp de mai multe luni în 2017. Filip s-a lăudat cu faptul că Guvernul a reușit să ieftinească medicamentele. „Am reușit în 2016 să realizăm o reducere importantă, cu 40%, a prețurilor la circa 160 de medicamente”, a menționat acesta. Biroul Național de Statistică însă, a consemnat o scădere de doar 2% și nu 40%, potrivit publicației Sănătate Info.

Curios este faptul că Pavel Filip nu a pomenit nimic despre eforturile autorităților de a recupera miliardul furat, în schimb a menționat semnarea acordului de asistență macrofinanciară cu Fondul Monetar Internațional.

Ce se întâmplă cu școlile românești din Transnistria

Premierul a mai punctat reluarea dialogului în formatul 5+2 cu partea transnistreană. „Subliniez, în primul rând, cele 4 protocoale semnate pe 25 noiembrie 2017, la Tighina, prin care Guvernul Republicii Moldova și reprezentanții regiunii transnistrene au agreat rezolvarea unor probleme în interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus Filip.

Despre implementarea propriu-zisă a acestor protocoale, premierul nu a vorbit. Unul de cele patru protocoale vizează școlile cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Documentul conține câteva angajamente în ceea ce privește diminuarea tarifelor la serviciile comunale, stabilirea unor plăți simbolice pentru arendarea clădirilor cu stipularea expresă că contractele de arendă vor fi încheiate pe un termen de 10 ani cu posibilitatea prelungirii ulterioare a acestora.


CITIȚI ȘI: Decizie istorică, doar pe hârtie. Contractele cu chiria simbolică încă n-au ajuns la școlile românești din Transnistria


La sfârșitul anului 2017, niciuna din aceste prevederi nu fusese îndeplinită, iar directorii școlilor românești din Transnistria încă așteaptau să încheie noile contracte „cu prețuri simbolice” pentru chiria sediilor.

Exprimarea nereușită a prim-ministrului Filip

În cadrul întâlnirii sale cu reprezentanții presei, Filip a apucat să lămurească la ce s-a referit atunci când a spus că 90% din persoanele incluse în raportul Kroll sunt nevinovate. „A fost o exprimare nereușită din partea mea”, a punctat premierul care și-a cerut scuze pentru modul în care și-a formulat gândul.


CITIȚI ȘI: Cine sunt „oamenii onești” ai lui Filip din raportul Kroll


Reforma cadrelor justiției, restructurarea sistemului judiciar și finalizarea reformei hărții judiciare se află printre prioritățile lui Filip în 2018. Acesta a spus că vrea să curețe sistemul de oamenii care nu sunt integri și să nu permită intrarea în sistemul judecătoresc a celor de acest fel. „Și nu în ultimul rând, în 2018 vom face reforma avocaturii și a Curții Constituționale”, a precizat premierul.

Lasă un comentariu