Politicienii din Chișinău ar fi tras pe sfoară Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a finanțat orbește Republica Moldova în speranța că țara va implementa cu sfințenie Acordul de Asociere, iar reformele vor fi aplicate și în practică, nu doar pe hârtie – se arată într-un studiu recent al institutului olandez Clingendael. Moldova a dezamăgit însă, transformându-se în „copilul-problemă” al Parteneriatului Estic, iar acest lucru a determinat UE să adopte o atitudine mult mai pragmatică, schimbând rânduiala „noi oferim bani, iar voi faceți reforme”, pe ideea „faceți reforme, apoi primiți bani”.

Uniunea Europeană s-a ars în relația sa cu Republica Moldova, care face reforme de ochii lumii și este cârmuită de o guvernare coruptă care își păstrează doar aparent titulatura „proeuropeană”, aceasta este concluzia tranșantă a unui raport publicat de Institutul Olandez pentru Relații Internaționale „Clingendael”. Analiștii olandezi se întreabă dacă Uniunea Europeană a pășit pe calea corectă atunci când și-a exprimat sprijinul pentru dezvoltarea Republicii Moldova și a finanțat „orbește” țara. Raportul „Clingendael” prezintă, în această lumină, relația Moldova-UE și modul în care aceasta ar putea să se schimbe în contextul Parteneriatului Estic (PE) și mai ales, a implementării Acordului de Asociere (AA).

Moldova rămâne coruptă în pofida reformelor

După revoluția din anul 2009, arena politică din Republica Moldova s-a diversificat puternic. De atunci, situația socio-politică a devenit și mai complicată din cauza corupției permanente și a proastei administrări financiare care a dus la furtul unui miliard de dolari din băncile moldovenești. La prima vedere, peisajul politic pare a fi unul pluralist, dar numeroși autori au subliniat că adevărata putere în Republica Moldova este deținută de cel mai bogat oligarh al țării și liderul de facto al Partidului Democrat pro-european, Vladimir Plahotniuc. Institutul Clingendael afirmă că Plahotniuc controlează organele politice și judiciare din Moldova, subminând astfel democrația fragilă și transformându-se într-o amenințare serioasă pentru reformele europene și implementarea integrală a Acordului de Asociere, semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles.

UE este trasă pe sfoară

Unul din principalele puncte ale Acordului de Asociere prevede combaterea corupției. UE s-a concentrat în primul rând pe sprijinul Centrului Național Anticorupție, care încearcă în prezent să dezvolte o nouă strategie națională anticorupție, să implementeze un sistem de control al averii funcționarilor publici și să-și alinieze legislația în conformitate cu cerințele UE privind combaterea acțiunilor de spălare de bani și a terorismului. UE a alocat sume impunătoare de bani și suport tehnic pentru ca sistemul politic și judiciar din țara noastră să devină mai transparent, dar se pare că a fost trasă pe sfoară.

Acordul de Asociere ar trebui pus în aplicare pe parcursul a zece ani. Așadar, o implementare totală nu merită a fi așteptată curând, notează analiștii olandezi. Aceștia subliniază declarațiile autorităților naționale care susțin că au îndeplinit deja 65% din prevederile AA. Cu toate acestea, mai multe rapoarte independente prezintă o lipsă de priorități clare ale planului de acțiuni național privind implementarea AA și o mimare a reformelor doar pentru a-i face pe europeni fericiți.

Moldova nu merită banii Europei

Chiar dacă Republica Moldova și-a manifestat adsesea preferința ca UE să se implice în realizarea și supravegherea reformelor, oficialii europeni s-au eschivat să joace un rol direct în monitorizarea procesului de modernizare de la Chișinău, temându-se, probabil, de posibilitatea unui eșec, se arată în raportul celor de la „Clingendael”. Faptul că publicul moldovenesc manifestă un sprijin mai mare față de integrarea în Uniunea Vamală decât cea în UE poate reprezenta un risc deosebit. De altfel, cetățenii moldoveni au început să vadă în europeni un complice al corupției din țară, pentru că UE a oferit sprijin bugetar care nu a fost investit în nimic palpabil pentru oamenii de rând. Uniunea Europeană a procedat corect atunci când a suspendat ajutorul financiar pentru Moldova după izbucnirea scandalului privind furtul miliardului. Acest lucru trebuia facut încă acum doi ani, consideră analiștii olandezi.

Sprijinul UE pentru Transnistria

Aproape toate documentele Uniunii Europene cu privire la Republica Moldova tratează și problema Transnistriei. În afară de a fi un observator în cadrul negocierilor în formatul „5+2”, UE a desfășurat mai multe activități atât direct, cât și indirect, pentru a favoriza reintegrarea Transnistriei. Această regiune are o economie slabă, cunoscută pentru contrabanda de mărfuri contrafăcute, precum haine sau țigări. Deși Moldova și Transnistria s-au înstrăinat reciproc în timp, promovarea reintegrării economice și interdependenței ar putea fi un prim pas pentru a aduce părțile din nou împreună. Includerea Transnistriei în Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE (DCFTA) poate fi privită ca o reușită a Uniunii care a fost posibilă datorită impunerii unor condiții stricte pentru oficialii transnistreni și rezistenței în fața pretențiilor din regiune. Totuși rămâne de văzut dacă implicarea Transnistriei în DCFTA va avea rezultatul scontat.

Amenințarea UE pentru Rusia

În ultimii ani, Federația Rusă a reușit să-și păstreze influența în Republica Moldova prin relațiile sale cu elitele politice, instalarea embargourilor comerciale, desfășurarea campaniilor publice, precum și prin poziția sa de principal furnizor de gaze. Prin toate aceste mijloace, rușii încearcă să împiedice apropierea Moldovei de UE. Intervenția Rusiei dă bătăi de cap europenilor care nu mai știu în care partide politice ar trebui să aibă încredere pentru ca reformele să poată fi implementate în mod real. Așadar, Moscova încă mai vede implicarea UE în spațiul post-sovietic ca o mare amenințare. Unii experți ruși propun o abordare ceva mai realistă și sugerează ca Rusia să înceteze atitudinea ostilă față de Moldova și UE și să caute o cooperare mai strânsă cu aceste teritorii pentru stabilizarea situației economice și sociale.

Cum poate fi ajutată Republica Moldova

Uniunea Europeană trebuie să găsească un echilibru în atitudinea sa față de Republica Moldova.

În primul rând, ar trebui să se bazeze mai puțin pe suport bugetar și să dezvolte în continuare programe de cooperare în vederea implementării Acordului de Asociere, dar care să poată fi făcute pe teren, sub supravegherea europenilor. Pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de mai mult personal care să lucreze pentru UE și să monitorizeze situația din Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. În al doilea rând, pentru că s-a constatat că reformele finanțate de UE nu dau roade din cauza instituțiilor slabe din țară, europenii trebuie să pună accent pe consolidarea capacității instituționale pentru ca acestea să fie mai eficiente, mai propun experții olandezi.

Raportul Clingendael precizează că un obstacol în calea negocierilor RM-UE și a modernizării statului sunt funcționarii publici prea puțin pregătiți, în special în partea transnistreană. În acest context, țările europene ar putea interveni cu sugestii și recomandări. De exemplu, Olanda și-ar putea oferi cunoștințele în domeniul statului de drept, drepturilor omului și chiar în agricultură, se menționează în raportul Institutului Olandez pentru Relații Internaționale.

În cazul în care contextul geopolitic va fi favorabil și va fi exploatat corespunzător, Republica Moldova ar putea deveni un punct de referință în relațiile UE cu alte țări din spațiul post-sovietic, un adevărat exemplu, notează experții institutului. Totodată, aceștia sunt de părere că Moldova nu trebuie să se apropie prea mult de SUA și NATO, întrucât un asemenea pas ar distruge orice perspectivă de a colabora eficient cu Rusia.

Institutul Olandez pentru Relații Internaționale „Clingendael” este principalul generator de opinii și analize în domeniul afacerilor internaționale din Olanda. Institutul oferă organizațiilor din sectorul public și privat, o analiză aprofundată a evoluțiilor globale în domeniul diplomației economice, a securității internaționale și gestionării conflictelor. „Clingendael”se concentrează în special asupra problemelor Europei precum și rolului Olandei în UE.