Deși prim-ministrul Pavel Filip s-a arătat sigur că șefii de la conducerea unui institut din cadrul Academiei de Științe ar fi putut gestiona mai corect cele 30 de milioane de lei primite anual de la stat, șefii instituției respective spun că lucrurile sunt diferite și că Filip ar fi trebuit să cunoască mai bine rezultatele activității acesteia. Totodată, în timp ce premierul vorbește despre condițiile proaste ale cercetătorilor din cadrul institutului, șefii acestuia ridică salarii mai mari decât ale unui șef de Guvern.

Premierul Pavel Filip a vorbit în debutul ședinței de Guvern din 4 iulie despre vizita la unul din institutele Academiei de Științe (AȘM), Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP). „Eram în zonă și chiar am decis să intru. Am avut o satisfacție să vorbesc cu cercetătorii care lucrează în cadrul acestui institut, care nu au cele mai bune condiții și pe care îi plătim poate nu cel mai bine. Totuși, din cei 390 de angajați pe care îi are acest institut am văzut că doar 70-80 erau prezenți la muncă. Este o clădire enormă, acest institut a fost finanțat anual cu circa 30 de milioane de lei în ultimii ani și luând în considerație capacitatea noastră financiară, ar trebui să folosim cât mai eficient acești bani. (…) Cercetările în genetică sunt unele dintre cele mai sofisticate și nu trebuie efectuate în condițiile pe care le-am văzut eu acolo”, a declarat prim-ministrul, menționând că banii care au fost alocați până acum putea fi folosiți mai eficient.
„Aceasta este părerea domnului prim-ministru”
Solicitat de moldNova.eu să comenteze declarațiile prim-ministrului, directorului institutului, Vasile Botnari, a menționat că rezultatele activității IGFPP sunt apreciate atât la nivel național, cât și internațional, menționând despre vizitele care au fost efectuate în iunie, inclusiv despre cea a fostului președinte Mircea Snegur. „Toți au spus că o mai bună organizare și o mai bună eficiență în utilizarea terenurilor agricole decât cea în cadrul institutului, nu știu dacă avem. Banii sunt obținuți în cadrul proiectelor câștigate prin concurs, nu sunt bani care ni s-au dat. (…) O parte din resurse sunt ale institutului, adică nu sunt alocații bugetare. (…) Noi avem relații economice, relații de asistență științifică cu circa 100 de agenți economici. O parte vine după ce noi implementăm niște rezultate și ei ne mai plătesc acolo niște resurse. Aceasta este părerea domnului prim-ministru”, a explicat Vasile Botnari.

Botnari, despre cum sunt „jertfiți” banii din familie pentru știință
În același timp, savantul a precizat că Pavel Filip nu a avut ocazia să cunoască rezultatele institutului. „Cred că dacă ar fi văzut frumusețea pe care o avem noi în câmp, soiurile de triticale, ar fi spus că ceea ce am alocat noi este o sumă mizeră în comparație cu cât se alocă în alte țări pentru cercetare. Cu părere de rău, noi creăm aceste soiuri mai mult în baza entuziasmului. Suntem cadre cu careva experiență și așa am fost educați să lucrăm mai mult pentru altcineva decât pentru noi. Nu suntem oameni din business. (…) Ne ocupăm numai cu știința și utilizăm fiecare bănuț mi se pare că cel mai eficient. Câteodată, și banii familiari ( n.r. – familiali, banii familiei) pentru că nu ne ajung banii bugetari”, a declarat Botnari.
La rândul său, directorul-adjunct al IGFP, Larisa Andronic, a spus inițial că nu poate comenta la telefon declarațiile premierului, însă a ținut să comunice că există rapoartele anuale unde „fiecare leu, fiecare bănuț este argumentat și indicat în ce direcție a fost”.
„Cele 30 de milioane ( n.r. – despre care vorbea premierul Pavel Filip) nu au fost în fiecare an. Ele sunt planificate abia pentru anul curent și includ 9 milioane de lei care sunt resurse acumulate de cercetătorii institutului care vin să completeze sursele bugetare”, a precizat Larisa Andronic.
Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor din cadrul AȘM este administrat, potrivit site-ului instituției, de directorul Vasile Botnari, directorii-adjuncți Nicolae Barbacar și Larisa Andronic, precum și de secretarul științific, Eugenia Cotenco, și de directorul-adjunct pe probleme generale, Petru Bolgari.
Directorul IGFPP, cu salariu de circa 17.000 de lei
Potrivit declarațiilor de avere ale șefului institutului, veniturile obținute în 2015 de acesta din salarii este de 203.865 de lei. Adică, Vasile Botnari este remunerat lunar cu aproape 17.000 de lei. De asemenea, el a mai încasat câteva zeci de mii de lei din activitatea didactică, științifică și de creație, iar din pensie – 37.360 de lei. Șeful IGFPP mai deține o pătrime dintr-un apartament procurat în 1997, fiind indicată o suprafață de circa 68 de metri pătrați și o valoare cadastrală de 1.925 de lei. Potrivit declarației, Botnari mai are în proprietate „o altă avere imobilă” care se întinde pe o suprafață de 32 de metri pătrați, însă nu a spus cât a costat aceasta. Tot nu este prezentat prețul automobilului de marca Audi-A6, fabricat în 1995, pe care îl conduce în baza procurii din 2005.

Firma „enigmatică” a lui Vasile Botnari
În 2014, salariul lunar al cercetătorului a fost mai mic, de circa 13.900 de lei lunar, suma totală fiind de 166.887 de lei. În perioada când era director interimar al IGFPP, în anul 2012, Vasile Botnari mai declara că deține o firma „Hortsem”, fără a spune și ce capital are aceasta. Analizând declarațiile depuse pentru 2014 și 2015 de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), cea din 2013 lipsind, poate fi observat faptul că profesorul nu a mai spus nimic despre „Hortsem” deși ultimele informații de pe date.gov.md, din 19 iunie curent, arată că Societatea de Asistență Științifică în Legumicultură „Hortsem” activează în continuare și îi are în calitate de fondator și administrator pe șeful IGFPP, Vasile Botnari.
Directorul-adjunct, Nicolae Barbacar, numit în această funcție pe 13 august 2012, anul când a fost publicată prima și ultima sa declarație de avere pe site-ul ANI, a declarat că a ridicat venituri din salariu de 109.256 de lei sau peste 9.000 de lei lunar, deși remunerarea lunară din ultimele patru luni din anul respectiv ar putea fi cu mult mai mare. Barbacar a mai obținut și bani în sumă de câteva zeci de mii de lei din activitatea didactică și din pensii. Totuși, acesta nu indică prețul terenului agricol pe care-l deține din 2001 și care are o suprafață de 0.06 hectare, precum și a celor două apartamente, cu o suprafață de peste 56 de metri pătrați și, respectiv, de circa 70 de metri, procurate în anii ᾿90.
Averea directorului-adjunct
Adjuncta lui Vasile Botnari, Larisa Andronic a ajuns de la un salariu lunar de circa 8.000 de lei, cât încasa în 2012 (suma totală este de 97.877 de lei), la peste 12.360 de lei în 2015 ( suma totală este de 148.369 de lei). Pe lângă alte circa 20.600 de lei obținuți din activitate didactică, directorul-adjunct al IGFPP a mai declarat în 2015 că deține un lot de pe lângă casă de 0,07 hectare, prețul indicat fiind de circa 72.000 de lei, că are drepturi depline asupra unei treimi dintr-o casă cu o suprafață de 132,7 metri pătrați și cu o valoare cadastrală de 368.504 de lei. Larisa Andronic conduce și un automobil de marca BMW 520 din 1982.
Ultima informație despre averea secretarului științific din cadrul instituției, Eugenia Cotenco, este din 2012 care a indicat venituri anuale de 88.436 din salarii sau de 7.300 de lei lunar. Cotenco avea acum cinci ani în proprietate 50% din suprafața unui apartament de 51 de metri pătrați, evaluat la costul de peste 398.300 de lei, precum și din cea a unei vile de 6 ari, cu o valoare estimată la 47.600 de lei. Potrivit secretarului științific, apartamentul ar fi fost obținut prin donație. Eugenia Cotenco a cumpărat în 2006 un automobil de marca Honda din 2003 care ar fi costat-o 85.000 de lei, iar datoriile bancare ale reprezentantei IGFPP erau atunci de 57.000 de lei, dobânda fiind de 9%.
Salariile șefilor IGFPP, mai mari decât ale lui Dodon
Declarațiile de la avere ale directorului-adjunct pe probleme generale, Petru Bolgari. Astfel, suma totală aproximativă a veniturilor încasate din salariu ale celor patru șefi ai institutului din cadrul AȘM este de peste jumătate de milion de lei sau circa 550.000 de lei.
Salariul lunar al unui deputat, care nu deține alte funcții decât cea de membru a fracțiunii din care face parte, este de circa 10.000 de lei, iar salariul premierului sau a președintelui Parlamentului este de circa 11.880 de lei. Șeful statului Igor Dodon are un salariu de funcție de 12.960 de lei. Potrivit datelor Agenției Achizițiilor Publice, Academia de Științe a Moldovei din care face parte IGFPP a cheltuit în acest an 230.400 de lei pentru servicii hoteliere, 607.800 de lei pentru închirierea transportului, pentru deplasările avia a achitat 857.000 de lei, iar pentru revista „Akademos” – 228.150 de lei. Bugetul anual al Academiei a fost prevăzut în acest an pentru suma de 351,349 de milioane de lei.
rusine moldnova. va trebuie terenurile institutului sa inteleg?
Care institut? Terenurile sunt ale poporului și punctum.
Am venit din câmp, şi când am citit toate acestea – credeţi-Mă î-mi curg
lacrimi, fiindcă nu se poate de călcat în picoare oamenii, care lucrează cu dăruire de sine la crearea soiurilor noi de culturi agricole. Suntem unica organizaţie ştiinţifică, care ducem procesul de ameliorare, începând cu materialul iniţial şi terminăm cu omologarea şi multiplicarea soiurilor.În deosăbi numai la IGFPP se duc cercetări asupra grâului durum de toamnă (arnăutca),triticale,bob, linte,nut,fasoliţă,culturi medicinale şi oleoginoase, care din an în an suprafeţele ocupate de ele se măresc considerabil în Republica Moldova. Cât despre salarii – pot spune despre mine – salariul de funcţie este de 2190lei,(d,b., cerc.şt.coord.). Lucrez la acest Institut din 1985 şi până la ziua de azi trăesc la cămin, într-o cameră de 13,5m2. Numai acum, cu conducerea aceasta a fost posibil de a finisa casa de pe str. Dacia 58, în care aş vrea măcar sa trăiesc ultimii ani din veaţă în condiţii demne pentru un savant. Nu distrugeţi ştiinţa, că tăiem creanca pe care stăm!
POZELE VECHI CU INSTITUTUL DE GENETICĂ AL ASM- CONFIRMĂ CA NU ATI FOST PE LOTURILE EXPERIMENTALE ALE INSTITUTULUI DE GENETICĂ, FIZIOLOGIE ȘI PROTECȚIE A PLANTELOR ST. VIRGINIA NICA. DACA AȚI FI RASPUNS LA ÎNDEMNUL D-NEI EUGENIA TOFAN CARE SUGEREAZĂ JURNALISTILOR SĂ VADA FRUMUSEȚEA SI CÂMPURILE BINE INGRIJITE ALE ACESTUI INSTITUT -UNDE SE MUNCEȘTE CU DĂRUIRE DE SINE LA SIGUR PROCEDAȚI ALT FELLLLL ST. DOAMNA. MENȚIONEZ CA AMELEIORAREA PLANELOR AROMATICE ȘI MEDICINALE SE EFECTUIEAZĂ NUMAI ÎN CADRUL IGFPP MAI MULT CA ATÂT SOIURILE CREATE SUNT BREVETATE,SOLICITATE DE PRODUCĂTORII AUTOHTONI CARE REZISTĂ CA ȘI NOI ÎN POFIDA TUTUROR GREUTĂȚILOR SE STRADUIE SĂ CULTIVE PLANTE AROMATICE ȘI M EDICINALE.
A DISTRUGE TOATE RAMURILE E CEL MAI UȘOR LUCRU DE FĂCUT ÎN ȚARA NOASTRA A FUNDA COLECȚII ȘI A CREEA MATERIAL INIȚIAL DE AMELIORARE ESTE FOARTE GREU ST.VIRGINIA NICĂ
Mai intai de toate vreau sa ma exprim asupra persoanei care a scris acest articol, aveti multe greseli si fraze incomplete care mai trebuiesc revizuite, lucru ce este inadmisibil pentru aceasta profesie! In rest, de batjocorit si criticat toti sunteti buni dragi jurnalisti (mai ales daca scrieti in interesele cuiva). D-nul Filip si ceilalti politicieni au ca scop sa distruga si sa puna toti panii in buzunarele sale si Doamne fereste daca cineva poate sa castige mai mult ca ei. Sarmanii deputati oare cum rezista ei pe luna cu salarii de functie de 10.000 de lei (fara premii lunare si alte adaosuri, dupa care acestea se ridica minimum de 3-4 ori), asta fara masini si alte luxuri tot finantate de stat si toate astea sunt remunerari doar pentru ca vin in parlament sau in guvern si dorm in fotolii de zeci de mii de lei pe care un om de rand ii cistiga intr-un an. Pina acum, Plahatniuc a privatizat toate bunurile orasului si a tarii si acum sa luat de institutiile stiintifice care au sub gestiune pamanturi bune si cladiri in apropierea orasului. De ce sa nu le i-a si pe acestea, sa discruga tot si sa-i cumpere pe toti si toate. Si asa starea stiintei nu este satisfacatoare in prezent, contingentul imbatraneste, putin tineri se implica in stiinta din cauza salariilor reduse si viitorului necunoscut, haideti sa agravam si mai mult situatia. Ma intreb, dar care ar trebui sa fie salariul unui director de institut sau dir. adjunct, de 2000-3000 de lei, daca acum un simplu operator sau programist ridica salarii de 5000-10.000 lei lunar? Dar sa nu plecam departe, directorii de la Apa Canal sau alte institutii de stat ridica lunar circa 80.000 lei si isi permit sa-si procure mobilier de de 70-80 mii lei si alte bunuri din banii oamenilor? Inca odata zic, de criticat si discutat toti sunteti buni, dar de ce nu ati vorbit mai sus de meritele persoanelor pomenite, rezultate obtinute in cadrul acestui institut, starea campurilor experimentare s.a Eu va zic, pentru ca nu va intereseaza toatea astea, voi doriti doar sa discreditati persoane in interesul cuiva!!! Acestea sunt stiri de prost gust, care nu au nici o valoare!!!!