Politicienii depun flori la bustul lui Mihai Eminescu, președintele Dodon spune că Eminescu a fost moldovean, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării oferă premii, copiii recită poezii sunt evenimentele prin care a fost sărbătorită Ziua Națională a Culturii, programul căreia este aproape același în fiecare an. Din 2012, programul dedicat acestei sărbători este marcat de același festivizm sovietic, iar ceea ce ar trebui să fie o celebrare a culturii se transformă într-un parastas, cred unii reprezentanți ai acestui domeniu.
Ziua Națională a Culturii, celebrată de rând cu nașterea poetului Mihai Eminescu, reprezintă un prilej perfect pentru politicieni de a se face plăcuți publicului prin discursuri emoționante, recitări de versuri, dar și pentru a-și propaga idealurile politice. Oamenii de cultură spun că demnitarii de stat mai degrabă profanează semnificația acestei zile și nu s-au arătat deloc impresionați de activitățile dedicate celebrării culturii naționale.
Aceleași flori, aceleași poezii și aceleași premii
Dumitru Marian, producător și co-organizator al mai multor festivaluri de film din Republica Moldova, a mărturisit că nu cunoaște programul gândit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru a marca această zi. Acest fapt nu-l împiedică să ghicească activitățile planificate de către autorități. „Nu sunt omul care să se regăsească în toate sărbătorile naționale din Moldova, dar, fără să cunosc programul, pot să ghicesc că se vor întâmpla următoarele lucruri. Cu siguranță vor avea loc depuneri de flori la busturile lui Eminescu, pentru că este ziua în care s-a născut, dar și ale altor scriitori și poeți. Cu siguranță vom vedea și auzi demnitari și politicieni care recită poezii de Eminescu. Cu siguranță, la un moment dat, undeva, va avea loc un concert cu artiști naționali, iar doamna ministru și alți demnitari ne vor felicita. Trebuie să fie și niște premii care se dau diferitor categorii de oameni de cultură și probabil multe alte chestii care îmi scapă acum”, a intuit Dumitru Marian.
Sărbătoare lipsită de imaginație
Presupunerile producătorului se adeveresc în totalitate. Din 2012, anul în care a fost instituită Ziua Naţională a Culturii, printr-o Hotărâre a Parlamentului, programul manifestațiilor este aproape identic. Ziua de 15 ianuarie începe mereu cu depuneri de flori și omagii aduse marelui poet național, Mihai Eminescu. De câțiva ani, în această zi are loc decernarea Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării acordate pentru cele mai reprezentative creaţii în domeniul literaturii, teatrului, muzicii, coregrafiei, artelor plastice, biblioteconomiei, restaurării, conservării patrimoniului cultural şi al muzeografiei.
Totodată, în perioada 13-20 ianuarie, direcțiile și secțiile raionale de cultură desfășoară în teritoriu un șir de manifestări culturale, printre care expoziții de pictură, concursuri, recitaluri de poezie și spectacole de teatru. În acest an, evenimentul care deosebește această sărbătoare de modul în care a fost marcată în anii precedenți este inaugurarea primelor lucrări de restaurare a Sălii cu Orgă care se va avea loc pe 18 ianuarie.
Dodon, Eminescu și moldovenismul
Ziua de naștere a celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, a fost mereu o oportunitate pentru politicieni și înalți demnitari de stat de a-și promova ideile politice și a vorbi despre importanța creației scriitorului. La fel ca anul trecut, președintele Igor Dodon a depus flori la bustul poetului Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor și a punctat faptul că poetul a fost moldovean.
„Astăzi se împlinesc 168 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu, am depus flori la bustul scriitorului. Marele poet s-a născut în Moldova, în Botoșani, în 1850. Opera lui Mihai Eminescu este actuală mereu, indiferent de epoca în care trăim. Creația scriitorului ne reprezintă în mare măsură, este foarte valoroasă și trebuie transmisă din generație în generație”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
CITIȚI ȘI: Cine dezbină cinematografia din Republica Moldova
Insistența liderului statului de a exploata subiectul moldovenismului în raport cu Eminescu nu i-a uimit pe oamenii de cultură. „Igor Dodon este previzibil”, spune Dumitru Marian, în timp ce scriitorul Vladimir Beșleagă crede că președintele a uitat că Eminescu este poet român. „Denumirea de moldoveni este denumirea noastră locală, dar națiunea și neamul este românesc. Dumnealui a uitat sau nu știe că Eminescu a spus că suntem români și punctum”, amintește scriitorul.
Parastasul culturii moldovenești
Despre cum se sărbătorește Ziua Națională a Culturii am vorbit cu reprezentanții acestui domeniu și anul trecut. Actori, lingviști și scriitori ne-au spus atunci că programul pus la punct de autorități este învechit și marcat de un festivism sovietic. Nimic nu s-a schimbat peste an. Nici programul activităților, nici părerea oamenilor de artă.
„Este păcat că sărbătorim în același an aceeași chestie fără să ne dăm seama că intrăm în terenul penibilului. Mie mi se pare că atunci când faci o aniversare a culturii sau a oricărui alt fapt sau eveniment, trebuie să celebrezi sau să consemnezi mai ales progresele. Ce s-a făcut pentru cultură în ultimul an, unde suntem în acest an față de anul trecut. Această zi de 15 ianuarie este un fel de parastas al culturii moldovenești, fără ofensă. Îmi pare rău s-o spun”, afirmă Dumitru Marian.
Politicienii profanează cultura
Chiar dacă politicienii sunt de multe ori taxați pentru discursurile în care vorbesc despre importanța culturii, dar nu investesc în ea, aceștia nu renunță la această practică. „Ceea ce fac politicienii este o profanare a acestei zile. Vorba este departe de faptă. În 2013 a fost aprobată Strategia dezvoltării culturii. Pe mine m-ar interesa de ce până astăzi s-a realizat doar 50% din ceea ce trebuia să fie făcut până acum. Se evită să se vorbească despre strategia adoptată și înțeleg de ce. Pentru că nu prea avem ce spune”, consideră expertul în politici culturale, Veaceslav Reabcinschi.
Acesta a mai spus că activitățile dedicate zilei de 15 ianuarie se repetă an de an. „Nu am găsit nimic deosebit în acest an, dar nici nu cred că trebuie să renunțăm la depuneri de flori ori menționarea personalităților din cultură. Este până la urmă o sărbătoare și avem nevoe de aceste elemente. Ar trebui să avem mai multe discuții despre problemele din diferite sectoare ale culturii. Noi menținem acest domeniu așa, doar ca să supraviețuiască, pentru că avem nevoie de cultură în an electoral, avem nevoie de cultură când apărem în fața partenerilor de dezvoltare, dar este prea puțin important pentru autorități să lucreze zilnic pentru a rezolva problemele din domeniu”, a adăugat Reabcinschi.
Ministrul vrea să recităm mai puțin
Pentru Valeriu Matei, președintele Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, ziua de 15 ianuarie este „un prilej de a săruta versul eminescian și de a intra în esența sensurilor și a imaginilor create de poet”. „Suntem prima generație fericită care are la dispoziție întreaga operă eminesciană. Eu nu cred că acestea sunt manifestări festiviste, ci manifestări concrete de lansare a unor noi valori și de a readuce în actualitate valori eminesciene”, consideră Matei.
Prezentă la ceremonia de depunere a florilor la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, a mărturisit că și-ar dori să se ferească de descrierile patetice despre Eminescu. „Aș fugi de calificative patetice, pentru că ne-am obișnuit să patetizăm mai multe lucruri fără să mergem în profunzimea lor. Aș prefera să recităm mai puțin și să ne aplecăm asupra operei acestuia, să gustăm din frumusețea acestei poeziei”, a fost mesajul Monicăi Babuc.